Planul, pus la punct în iunie, reprezintă un element central al solicitărilor făcute de Finlanda în schimbul împrumuturilor care urmează să fie acordate Greciei în cadrul noului acord internațional de “salvare” a statului elen.
Dacă nu se va ajunge la un compromis în privința revendicărilor, Finlanda ar putea ieși din acordul pentru Grecia, declanșând o nouă rundă de haos pe piețele financiare.
Deși împrumutul acordat Greciei de Finlanda este relativ mic, ratingul de credit triplu-A al statului nordic dă mai multă greutate programului de finanțare externă de 109 miliarde euro convenit de liderii europeni, FMI, Atena și creditorii privați ai statului elen.
Finlanda a cerut, la scurt timp după încheierea acordului pentru Grecia, ca statul elen să ofere garanții colaterale în schimbul împrumutului luat de la guvernul de la Helsinki. Mai multe state, printre care Austria, Olanda, Slovenia și Slovacia au venit ulterior cu solicitări similare.
Oficialii finlandezi descriu, în documentul citat de Reuters, cum agenția de privatizare a Greciei ar putea autoriza transferul de active către o companie holding din Luxemburg, proprietățile urmând apoi să fie folosite drept garanții pentru împrumuturi.
Agenția de privatizare ar fi singurul acționar al companiei holding, însă acțiunile ar fi ținute în custodie de un terț, iar compania ar funcționa sub legislația luxemburgheză.
Guvernul elen a respins deja sugestiile de a oferi terenuri sau acțiuni deținute de stat la diverse companii drept colateral pentru împrumuturi.
Propunerea Finlandei ar limita autonomia Atenei în privința administrației financiare și privatizărilor.
De asemenea, Helsinki-ul propune varianta securitizării activelor după transferul către compania holding din Luxembourg, astfel fiind posibilă folosirea fluxului de numerar generat de un activ drept garanție pentru împrumuturi.