Construirea autostrazii Brasov – Bors de catre corporatia americana Bechtel face valuri in randul companiilor locale, care vor sa prinda si ele “o bucata” din cea mai mare afacere de pe piata constructiilor din ultimele decenii.
Contractul incheiat cu americanii, in valoare de peste 2,5 mld. euro si garantat de catre stat, a creat o stare imensa de asteptare in piata la nivelul furnizorilor de materiale de constructii, in special a celor cu locatii apropiate de traseul autostrazii care “taie in doua” Ardealul pe o lungime de 415 km.
Odata pornit in vara acest proiect, a carui executie este estimata la 8 ani, va crea un santier gigantic, cu 50.000 de oameni numai in primul an, numar care va creste la 300.000 de muncitori in faza de varf a proiectului, foarte apropiat de numarul actual de angajati din intreaga industrie a constructiilor, conform estimarilor unor consultanti. Pe orizontala, impactul se va resimti nu numai intr-o crestere pe piata constructiilor, ci si in industriile furnizoare – ciment, betoane, agregate, combinate siderurgice, industria petrochimica, adezivi de constructii, confectii metalice, servicii auxiliare si de mentenanta sau chiar in industria lemnului. In plus, anvergura comenzii depaseste jumatate din valoarea totala a pietei de constructii, de 4,4 mld. euro in 2003, care chiar esalonata pe opt ani, tot are o pondere mare in totalul pietei.
Companii precum Holcim (Elvetia) sau Petromservice au anuntat ca sunt in negocieri pentru a deveni subcontractori ai Bechtel, dar americanii nu si-au ales pana acum niciun subcontractor, spun surse din piata.
Americanii insa nu au pierdut timpul, in ciuda nemultumirii Uniunii Europene provocate de incredintarea unui contract public fara licitatie de catre autoritatile romane. Bechtel a inceput deja sa faca angajari, subproiectantii sai Iptana si Search Corporation au livrat deja studiile de fezabilitate, iar americanii si-au infiintat deja propria sucursala la Cluj pentru derularea proiectului, spun surse apropiate contractorului general.
Bechtel “va imparti” lucrarea din Romania cu constructorul turc Enka, iar in calitate de proiectant general are ca subproiectanti firmele Iptana pentru tronsonul Bors – Targu Mures, respectiv firma americana Search Corporation pentru sectorul Targu Mures – Brasov.
“Search Corporation a realizat studiul de fezabilitate aferent tronsonului de 160 km Brasov – Targu Mures si l-am livrat la 31 martie catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), care a facut comanda. Urmeaza sa intocmim proiectul tehnic. Sectorul nostru de autostrada incepe peste 2 ani”, a declarat Ion Predescu, sef de proiect la Search Corporation.
“Bechtel a angajat prin sucursala sa de la Londra aproximativ 16 ingineri pentru partea de organizare a pornirii lucrarilor. Nu au pornit subcontractarile. Cred ca peste 90% din activitatile locale de executie vor fi incredintate unor firme locale”, afirma Alexandru Dobre, membru in cadrul Consiliului de Administratie al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO). ARACO reprezinta interesele a peste 1.000 de firme din industria de constructii.
“Sigur ca firmele romanesti sunt interesate, de genul CCCF sau Contrasimex. Potrivit unor calcule, la santierul autostrazii, vor lucra 50.000 de oameni, daca lucrarile vor incepe in 2004 in cele doua locatii – Turda si Bors. In faza de varf a proiectului, care cred ca ar putea fi atinsa in 2006, si deci se poate lucra pe toata lungimea autostrazii, numarul celor care lucreaza ar putea creste la 300.000 persoane. Ritmul ar putea fi de 50 – 60 km construiti pe an, in conditiile in care acum se receptioneaza in medie cam 15 km pe an”, mai spune Dobre.
El adauga ca pe orizontala, derularea unui proiect de o asemenea anvergura pe termen lung creste cererea si da un impuls pe orizontala si altor industrii – ciment, betoane, agregate, petrochimie, siderurgie, servicii.
“La acestea se adauga atragerea de investitii straine in aria proiectului, pe care in acest moment nu le putem cuantifica”, adauga oficialul ARACO.
La o prima vedere a traseului autostrazii Bors – Oradea – Targu Mures – Cluj – Brasov, printre furnizorii de materiale pentru autostrada cu locatii strategice se numara grupul elvetian Holcim, francezii de la Lafarge, operatorul german HeidelbergCement – toate trei in domeniul producerii de ciment, betoane si agregate, Simcor Oradea – producere de materiale de constructii, combinatul siderurgic Siderurgica Hunedoara, Prescon Brasov (afacere din domeniul materialelor de constructii controlata de brasoveanul Ioan Neculaie).
“Pentru proiectul Bechtel, Holcim are cea mai buna locatie, cu doua fabrici de ciment la Alesd si Turda, respectiv 3 – 4 statii de betoane. Am avut discutii cu Bechtel, nu s-au finalizat, este o afacere pe termen lung”, a declarat Kurt Habersatter, presedinte si director general al Holcim Romania, filiala locala a grupului elvetian. El a adaugat ca lucrarile la autostrada nu vor avea un impact semnificativ asupra evolutiei pietei cimentului in acest an.
Holcim Romania detine o cota de 31% dintr-o piata a cimentului, pe care o imparte aproape egal cu Lafarge si HeidelbergCement. Cele trei grupuri opereaza statii de betoane si de agregate.
“Vrem sa convingem Bechtel “sa faca” autostrada in beton, si nu in asfalt. Noi am putea furniza ciment pentru acest proiect”, spunea in urma cu doua luni Mihai Rohan, directorul general al Carpatcement, producator de ciment, betoane si agregate detinut de grupul german HeidelbergCement.
“Petromservice este in negocieri cu Bechtel pentru a deveni subcontractor in cadrul lucrarilor de la autostrada Brasov – Bors”, au declarat recent si oficialii Petromservice.
“Societatile romanesti sunt interesate sa lucreze cu ei (n.r. – americanii), insa nu oricum, ci in conditii echitabile. Nimeni nu vrea sa piarda intr-o asemenea afacere. Valorile contractelor ce vor fi incheiate cu subcontractorii ar trebui sa se raporteze la ce incaseaza Bechtel, si nu la jumatate de pret”, a comentat pentru Ziarul Financiar Liviu Daschievici, directorul general al ARACO.
Statul roman a gasit deja un finantator pentru primii doi ani de derulare a proiectului: consortiul format din bancile Bear Stearns (SUA) si Raiffeisen Bank (Austria) va acorda 469 mil. euro, din care 250 mil. euro numai in acest an.
Banca de export – import Eximbank din SUA vor acoperi cu garantii in valoare de 152 mil. euro din totalul finantarii, restul constituind credit comercial acordat pe o perioada de zece ani, din care patru ani perioada de gratie. Finantele urmeaza sa emita la randul lor garantii atat pentru finantarea garantata de US Eximbank, cat si pentru finantarea contractata la riscul aferent pietei romanesti, adica la dobanzi mai mari fata de piata americana.
Pentru 2004, US Eximbank va garanta o finantare in valoare de 144 mil. euro din totalul de 250 mil. euro prevazut pentru acest an. Ministerul transporturilor, constructiilor si turismlui are de asemenea la dispozitie drepturi de cheltuiala in valoare de circa 82 mil. euro pentru acest an, sume care ar putea sau nu sa fie cheltuite de minister in functie de evolutia lucrarilor. Aceste sume sunt de fapt trageri din credite externe, fara a fi luate din bugetele altui minister, dupa cum preciza secretar de stat MTCT, Sorin Ovidiu Bota. El mai spunea ca in acest fel “i s-a facut loc” proiectului Bechtel, care nu fusese prevazut in bugetul pentru 2004, avand in vedere ca semnarea contractului a avut loc dupa aprobarea bugetelor.
Interesul pentru finantarea proiectului a fost imens din partea marilor banci de investitii, in total douasprezece banci din SUA si Europa fiind angrenate in licitatie, organizate in consortii Raiffeisen – Bear Stearns, Deutsche Bank – JP Morgan, Citibank – ABN Amro, ING – BRD (Societe Generale), UBS Warburg – Royal Bank of Scotland, HVB – Alpha Bank.
Costul total al proiectului finantat de stat ajunge la aproximativ 3,4 mld. euro, potrivit unor estimari oficiale.
Contractul incredintat de stat firmei americane fara licitatie a provocat nemultumirea organismelor europene si pentru ca proiectul autostrazii Brasov – Bors concureaza cu cel al autostrazii Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva, sustinut si finantat in proportie de pana la 75% de Banca Europeana de Investitii, care se situeaza pe coridorul IV paneuropean de transport.
Prevazut sa demareze in acest an, autostrada UE ar urma sa dea primul tronson in exploatare Arad – Timisoara prin 2008.
Recent, s-au dezlegat sursele de finantare si pentru tronsonul Arad – Lugoj, ceea ce indica faptul ca autoritatile se gandesc sa dezvolte ambele proiecte in paralel, unul care sa mearga repede cu banii statului, iar celalalt cu finantare europeana, care avanseaza mai greu in teren.
Pretul terenurilor creste, dar speculatiile imobiliare nu au inceput
Conform proiectului intocmit de firma Iptana, traseul autostrazii prin judetul Cluj va strabate ruta Luna – Campia Turzii – Calarasi – Mihai Viteazu – Turda – Sandulesti – Tureni – Petrestii de Jos – Ciurila – Savadisla – Floresti – Gilau – Garbau – Sanpaul.
Pretul unui metru patrat de teren in Savadisla se ridica la 4 euro, inainte de a se sti ca pe aici va trece autostrada. De cand au aparut primele zvonuri, preturile au crescut la x euro, mai ales pentru terenurile intravilane. Constructia autostrazii va afecta majoritatea gospodariilor din satele comunei, dar pe arii restranse, zona fiind parcelata in suprafete mici.
“In Savadisla nu a venit nici o firma cu oferta pentru cumpararea terenurilor, nici macar cei care fac autostrada. Pana acum am avut doar intalniri preliminarii cu reprezentantii firmei straine, dar nu s-a stabilit nici un pret pentru teren. Majoritatea oamenilor sunt de acord sa isi vanda terenurile, daca pretul va fi bun. Ei au inteles ca autostrada va fi construita chiar daca ei nu vor sa vanda”, spune primarul comunei Savadisla, Andrei Tamas.
Martin Bartos detine un teren in Vlaha si stie ca nu se poate opune constructiei, chiar daca va pierde cei patru ari de gradina din spatele casei.
“Nu a venit nimeni la mine sa imi ceara sa vand. De fapt, nimeni din sat nu s-a vandut inca pamantul. Au venit doar o echipa care a facut studii de rezistenta si au pus bornele, pe unde va trece autostrada. Atat”.
Oamenii din Vlaha nu stiu inca valoarea terenurilor, dar asteapt: “Cu cat se va vinde in alta parte, cu atat o sa vindem sI noi”, spune Martin Bartos.
“Nu ne-a anuntat nimeni care vor fi terenurile afectate. S-au batut niste tarusi rosii, apoi au venit cu bornele de ciment, dar locurile nu corespundeau. Suntem foarte dezorientati”, spune Satmari Stefan, localnic din Luna de Sus.
adrian.mirsanu@zf.ro