Contributiile de securitate sociala, piatra de moara a fiscalitatii romanesti, vor scadea anul viitor cu trei puncte procentuale, ajungand la 49,5%. Intreaga relaxare este destinata exclusiv angajatorilor, care vor avea de suportat o contributie totala de 32,5%, in timp ce salariatii vor plati tot 17% din salariul brut.
Daca n-a fost sa fie cota unica de impozit pe venit, Fiscul revine la promisiunea din vara a reducerii contributiilor sociale de la 52,5% la 49,5%, atenuand presiunea costurilor suportate de companii cu forta de munca.
Potrivit proiectului de buget care urmeaza sa fie aprobat astazi de Guvern, de la 1 ianuarie vor fi diminuate contributiile pentru asigurarile sociale de pensii, cu 2,5%, pana la 22%, restul “relaxarii” fiind aplicat contributiilor la fondul de somaj, care vor scadea cu 0,5%, ajungand la 3%. Raman neschimbate contributiile suportate de angajator pentru sanatate – 7% si accidente – 0,5%. Salariatul va plati ca si anul acesta 6,5% din salariul brut la fondul de sanatate.
Luna trecuta, Finantele isi anuntasera intentia de a aplica o reducerea a contributiilor cu numai doua puncte procentuale, pentru a compensa astfel scaderea de venituri care ar fi aparut in prima faza a introducerii cotei unice de impozit pe venitul persoanelor fizice, la nivelul de 23%.
Prin reducerea cu trei puncte a contributiilor sociale, Romania ar putea “pierde” pozitia fruntasa in clasamentul tarilor candidate la UE cu cel mai ridicat nivel al CAS. Slovacia aplica in prezent un nivel total de impozitare de 50%. De asemenea, Romania tinde sa se apropie, in sfarsit, de nivelurile de taxare a fortei de munca din tari precum Ungaria – 48,5% sau Cehia – 47,5%, ceea ce i-ar putea ameliora competitivitatea in zona din punctul de vedere al investitorilor straini.
Desi inregistreaza o scadere de 8,5 puncte procentuale fata de 2002, nivelul contributiilor de securitate sociala ramane foarte ridicat, ceea ce se reflecta in colectarea extrem de slaba a acestei categorii de venituri la bugetul asigurarilor sociale. Astfel, ponderea acestora in PIB de-abia depaseste cu putin 10%, comparativ cu un nivel de 14% in Cehia, de exemplu. Chiar si FMI a considerat ca nivelul contributiilor sociale este prea ridicat in Romania, fiind necesara diminuarea in continuare a acestuia.
Din cauza taxelor impovaratoare, multe companii au acumulat datorii importante la bugetul asigurarilor sociale de stat, care face fata din ce in ce mai greu efortului de finantare a sistemului de pensii si de sanatate.
Ministerul Finantelor mizeaza anul viitor pe o imbunatatire a colectarii acestei categorii de impozite prin infiintarea unei Agentii specializate, care va prelua de la ministerul muncii activitatile de colectare si administrare a acestor venituri. Exista insa si riscul aparitiei unei caderi a incasarilor pe parcursul perioadei de tranzitie de la un sistem la altul, o data cu schimbarea procedurilor. Finantele au renuntat insa, cel putin deocamdata, la intentia anuntata la inceputul anului de a cumula cele patru categorii principale de contributii sociale intr-o singura cota, ceea ce ar fi adus o diminuare importanta a birocratiei cu care se confrunta angajatorii.
O alta modificare importanta la nivel de taxe si impozite este alinierea de la 1 ianuarie 2004 a impozitului pe profit platit de companiile cu activitate de export la cota standard de 25%, de la 12,5% in 2003. Exportatorii isi pierd astfel pozitia fiscala favorabila detinuta timp de patru ani, incepand din 2000, cand impozitul pe profit le-a fost redus la 5%. Iar aceasta relaxare fiscala s-a vazut din plin in cresterea constanta a exporturilor, care au ajuns in pozitia de motor principal de crestere economica. Firmele exportatoare au suportat relativ bine majorarea impozitului pe profit la 12,5% de la 1 ianuarie 2003. Ramane de vazut cum se vor descurca in 2004.
Daca pentru exportatori 2004 va fi un an mai greu din punct de vedere al taxelor, alti agenti economici au motive de bucurie: anul viitor va fi introdusa in sfarsit si in Romania cota redusa de TVA. Astfel, din 2004, Fiscul va taxa cu numai 9% dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii; livrarea de manuale scolare si carti, exclusiv activitatile de publicitate efectuate prin intermediul acestora; livrarile de proteze de orice fel si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarile de produse ortopedice; medicamentele de uz uman si veterinar; cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Desi promisa de ministrul finantelor, lipseste de pe lista cota redusa de TVA pentru disctributia de presa.
Proiectele bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale de stat, discutate cu sindicatele si patronatele, au fost construite pe baza unei prognoze de crestere economica de 5,5% in 2004, un deficit bugetar de 3% din PIB si o rata a inflatiei de 9%, calculata decembrie la decembrie. In premiera, bugetul de stat este construit luandu-se in calcul un curs mediu leu/euro si nu leu/dolar, ca pana in anul acesta. Ministerul Finantelor a continuat si in 2003 sa-si faca socotelile bugetare in functie de un curs leu/dolar, desi banca centrala a a schimbat referinta pentru moneda nationala din moneda americana in euro.
PIB estimat pentru anul viitor se ridica la 2.143.900 miliarde de lei (aproximativ 51 miliarde de euro). De asemenea, deficitul de cont curent ar urma sa se situeze anul viitor la un nivel de 2,4 miliarde de euro. Cheltuielile bugetului de stat cu dobanzile aferente datoriei publice sunt prevazute sa insumeze circa 995 milioane de euro. In 2004, ponderea veniturilor incasate la bugetul general consolidat ar urma sa creasca usor fata de 2003, pana la 30,1%.
razvan.voican@zf.ro