Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost redus de la nivelul “F3” la “B”, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.
Plafonul de țară a fost menținut la nivelul “AAA”, conferit de apartenența la zona euro.
“Retrogradarea ratingurilor suverane ale Ciprului reflectă creștere necesarului de capital al băncilor cipriote, față de estimarea efectuată de Fitch în ianuarie 2012, din cauza expunerii celor mai mari trei bănci, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank și Hellenic Bank, la clienții corporatiști și de retail din Grecia, și într-o mai mică măsură la o deteriorare a calității activelor de pe piața locală”, potrivit Fitch.
Agenția estimează că pe lângă 1,8 miliarde de euro necesare Cyprus Popular Bank, reprezentând 10% din PIB-ul Ciprului, băncile vor avea nevoie de noi injecții substanțiale de capital, de până la 4 miliarde de euro (23% din PIB).
Cea mai mare parte a pierderilor este legată de expunerea băncilor cipriote la Grecia, dar în ultimul an a avut loc și o creștere a creditelor neperformante pe piața locală, odată cu contractarea economică și agravarea șomajului.
“Chiar dacă Grecia va rămâne în zona euro, băncile cipriote vor fi nevoite să suporte noi pierderi substanțiale generate de portofoliile de credite, având în vedere că economia elenă va continua să se contracte pe termen mediu”, se arată în comunicat.
Dacă Grecia va ieși din zona euro, Fitch va reanaliza ratingul Ciprului. Într-un astfel de scenariu de stres, estimările preliminare ale Fitch sunt că băncile cipriote ar avea un necesar de un capital mult mai mare decât cel corespunzător ratingului suveran “BB+”.
În România sunt prezente două bănci cipriote, Bank of Cyprus, sub brand propriu, și Cyprus Popular Bank, prin Marfin Bank.
O sursă diplomatică europeană citată de AFP a declarat că Ciprul ar putea cere luni un ajutor financiar din partea zonei euro.