Cele mai recente dezbateri pe tema modificării Codului muncii, proiect propus la sugestia Consiliului Investitorilor Străini și a Camerei de Comerț Româno-Americane, au eșuat din nou din cauza sindicaliștilor și a reprezentanților unor patronate.
“Cerem demisia ministrului muncii, Ioan Nelu Botiș, pentru un comportament părtinitor față de anumiți angajatori, pentru declarații mincinoase, pentru favorizarea interesului companiilor străine, de aroganță față de interesele mișcării patronale și sindicale”, se arată în scrisoarea transmisă ieri premierului Emil Boc de către reprezentanții celor 5 sindicate (Cartel Alfa, CNSRL Frăția, BNS, CSDR și Meridian) și de către ai patronatelor UGIR 1903, Conpirom și UNPR. Proiectul de modificare a Codului muncii, aflat în dezbatere publică de mai bine de o lună, trebuie să ajungă la o variantă finală până vineri, acesta fiind termenul dat de premierul Emil Boc. De altfel, chiar și președintele Traian Băsescu spunea la începutul anului că Guvernul ar trebui să nu discute la nesfârșit pe Codul muncii, pentru că discuțiile cu sindicatele nu-și au rostul atât timp cât acestea nu caută decât să tergiverseze lucrurile.
Codul muncii, aflat la cea de-a 13-a modificare, ar urma să fie schimbat în așa fel încât angajatorii să poată face concedieri mai ușor, să folosească mai multă forță de muncă temporară sau să reducă programul de lucru al angajaților concomitent cu o scădere a salariilor, dacă situația firmei o cere.
Pe de altă parte, legislația actuală nu a împiedicat companiile să facă 700.000 de concedieri de la începutul crizei, numărul de salariați din România ajungând la un minim istoric în ultimii 20 de ani, la 4,4- 4,5 milioane de persoane angajate cu forme legale.
Proiectul care prevede modificarea Codului muncii prin 80 de amendamente lasă loc de abuzuri și are propuneri care încă mai pot fi îmbunătățite, spun specialiștii.
Una dintre cele mai mari mize este eliminarea unor restricții privind utilizarea forței de muncă temporară și extinderea duratei misiunilor de muncă temporară.
“Cei care au cel mai mult de câștigat de pe urma noilor modificări sunt agenții de muncă temporară. În forma actuală, angajatul temporar primește salariul minim pe economie de la agentul de muncă temporară în perioadele în care nu lucrează pentru o companie, cu condiția să rămână la dispoziția acestuia. Noul proiect de modificare a legislației muncii prevede ca agentul de muncă temporară să nu-i mai plătească nimic angajatului temporar care nu are activitate. În plus, numai eu am descoperit vreo cinci modificări nefavorabile angajatorului”, a spus avocatul Costel Gîlcă, membru al Clubul de Drept Social Costel Gîlcă. Un procent de 65% din salariații care cer despăgubiri de la angajator în instanță câștigă procesul, arată un studiu realizat de avocatul Costel Gîlcă pe un eșantion de 5.000 de cazuri de litigii de muncă din toata țara, care au fost analizate în perioada 2007- 2008.
Angajatorii sunt adesea nemulțumiți de faptul că sunt nevoiți să aducă prea multe dovezi atunci când sunt nevoiți să facă disponibilizări.
“Nu sunt de acord cu toate prevederile din proiect, dar cu siguranță cu o mare parte dintre acestea da. Până acum, dacă se ajungea la tribunal cu soluționarea cazului, angajații câștigau, fie că aveau sau nu dreptate. Am avut cazuri în care am fost nevoiți să facem concedieri sau să le oferim alte posturi în alte zone angajaților pentru că partenerii noștri
și-au închis punctele de lucru și, pe lângă birocrația necesară în aceste cazuri, a trebuit să dovedim prin rapoarte financiare de ce e nevoie de restructurarea acelor posturi”, susține Irina Stoian, HR manager al companiei de credite de consum Cetelem, care numără aproximativ 900 de angajați pe plan local.
CIS este o asociație care reunește peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piața locală, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori mai mare).
Reprezentanții CIS spun că noile modificări ar putea crea 90.000 de locuri de muncă prin eliminarea birocrației și flexibilizarea legislației.