Până în prezent România a luat aproximativ 11,3 mld. euro de la Fond, banii fiind folosiți pentru finanțarea indirectă și chiar directă a deficitului bugetar.
Suplimentarea rezervei BNR, care depășește deja 31 md. euro, va permite noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor pentru ca acestea să finanțeze în continuare deficitul bugetar prin achiziții de titluri de stat.
Devenită în mare măsură o formalitate, procedura de avizare a raportului trimestrial de evaluare a îndeplinirii angajamentelor asumate de Guvern prin acordul stand-by s-a derulat fără probleme deși nici de această dată nu a fost respectată cerința FMI privind plata datoriilor pe care statul le are către companii.
Ca la toate evaluările precedente, guvernatorul BNR și ministrul finanțelor au solicitat o “păsuire” prin scrisoarea suplimentară de intenție, iar FMI a aprobat-o.
Cât privește legea pensiilor – unul dintre cele mai importante angajamente de reformă ale Guvernului, nu a fost luată în considerare blocarea actului normativ prin procedură de contestare la Curtea Constituțională.
Rămâne restant și angajamentul de constituire a unui tampon financiar care să acopere finanțarea deficitului bugetar și plățile scadente la datoria publică pe 4 luni în avans, care fusese promis din luna mai. De altfel, decizia FMI de a acorda încă o tranșă de bani României nu a constituit vreo surpriză pentru piața financiară, fiind anticipată de analiști.
Tot vineri, boardul Fondului a aprobat eliberarea de tranșe de împrumut pentru Sri Lanka și Jamaica, precum și rapoarte de evaluare pentru Tadjikistan și Barbados. Cu excepția Greciei, unde FMI a intervenit în mod excepțional, și a Ungariei – care încă are negocierile suspendate în cadrul propriului acordul stand-by, România este singura țară din Uniunea Europeană care continuă să împrumute bani de la Fond. Mai mult, se pregătește să înceapă luna viitoare negocierile pentru un nou acord, care ar putea fi de tip preventiv, adică fără trageri de bani trimestriale pe baza unor condiții, dar nu este exclusă nici împrumutarea unor sume suplimentare, după cum anticipa fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu.
Păstrând tonul “călduros” de la precedentele evaluări, boardul FMI prin vocea directorului general adjunct Murilo Portugal afirmă că implementarea politicilor prevăzute în programul susținut de Fond a rămas solidă în pofida menținerii slăbiciunii economice a României.
“După recenta adoptare a unei ajustări fiscale ambițioase, eforturile autorităților sunt concentrate pe reforme structurale care vor asigura sustenabilitatea fiscală și vor întări perspectivele de creștere pe termen mediu”, a declarat Portugal. Piețele financiare nu au fost impresionate de aceste aprecieri, în contextul în care analiștii acuză deja o creștere a riscului de instabilitate politică pe fondul contestării legii pensiilor la Curtea Constituțională și al posibilității ca opoziția să inițieze o nouă procedură de suspendare a președintelui Traian Băsescu.
Cotațiile CDS-urilor pentru România (instrumente de evaluare a riscului de neplată a datoriilor) se situează la circa 365 de puncte de bază, în creștere ușoară față de acum o săptămână, comparativ cu 347 puncte în cazul Ungariei, respectiv 138 de puncte în cazul Poloniei.
Dincolo de aprecierile generoase privind “efortul de consolidare fiscală”, oficialul FMI remarcă provocarea pe care o constituie acum continuarea ajustărilor prin restricționarea cheltuielilor și reforme structurale și fiscale. El se referă concret la reforma pensiilor – puternic contestată de opoziție inclusiv la Curtea Constituțională, reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar – de asemenea contestată de sindicate, reforma administrației fiscale – într-un stadiu incert, fără rezultate concrete, reforma sectorului sănătății – cu efecte neclare după transferul spitalelor către autoritățile locale, și la restructurarea companiilor de stat – mult întârziată la căile ferate, de exemplu, și fără rezultate notabile la capitolul reducerii pierderilor mari înregistrate de multe dintre aceste companii.
Cât privește sectorul financiar, Portugal afirmă că vigilența în supraveghere este crucială și atrage atenția asupra creșterii creditelor neperformante.
Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI pentru România, ar urma să revină luna viitoare la București pentru o nouă evaluare în cadrul căreia să fie discutat și proiectul de buget pe 2011.
De asemenea, tot atunci ar urma să fie inițiate negocierile pentru un nou acord pe care România să-l semneze cu FMI anul viitor, în continuarea aranjamentului stand-by actual.
Evaluările Fondului
- Recentul efort de consolidare fiscală a înscris România pe o traiectorie clară de atingere a obiectivelor fiscale pe termen scurt și mediu
- Principala provocare actuală este asigurarea continuității ajustărilor prin menținerea restricțiilor asupra cheltuielilor și reforme structurale fiscale
- Măsuri-cheie sunt reforma pensiilor, reforma salarizării în sectorul bugetar, a administrației fiscale și a sectorului sănătății și restructurarea companiilor de stat
- Trebuie acordată prioritate rezolvării problemei arieratelor prin îmbunătățirea disciplinei plăților în economie și creșterea credibilității eforturilor de ajustare ale autorităților
- Creșterea temporară a inflației ca urmare a majorării TVA impune atenție în evaluarea spațiului pentru continuarea relaxării politicii monetare
- Sistemul bancar rămâne lichid și bine capitalizat, însă păstrarea vigilenței în supravegherea sectorului financiar este crucială pentru asigurarea rezistenței acestuia în contextul regional și al creșterii creditelor neperformante