Creditul privat nu se va dezgheța cu adevărat nici anul viitor, FMI anticipând o creștere a soldului de numai 6,6%, față de o estimare de aproape 9% în 2010.
Potrivit evaluărilor instituției financiare internaționale, nevoile de finanțare ale statului vor continua să pună presiune pe piața bancară, creditul guvernamental urmând să atingă o creștere de aproximativ 34% în 2011, după ce anul acesta ar urma să consemneze o majorare de 12,4% față de 2009.
Cu alte cuvinte, experții FMI se așteaptă ca finanțările pentru companii private și persoane fizice să încetinească în 2011, în loc să prindă viteză. În schimb, va accelera tot creditul contractat de stat sub diferite forme.
La sfârșitul anului viitor creditul guvernamental ar urma să ajungă la 77,6 mld. lei (18,5 mld. euro), mai mare de peste patru ori față de nivelul din 2008, când criza încă nu pusese mare presiune pe nevoile de finanțare a deficitului bugetar. În același timp, soldul creditului privat este estimat să ajungă la 232 mld. lei (55,5 mld. euro) în 2011, nivel mai mare cu 16,5% față de decembrie 2008. Oricum, previziunile FMI arată încă o dată că în 2010 nu s-a mai putut vorbi despre înghețarea creditului pentru companii și persoane fizice, chiar dacă viteza de creștere a frânat spectaculos față de anii de dinainte de 2009.
Nici analiștii bancari nu au așteptări mai optimiste în privința evoluției creditului neguvernamental în 2011.
De pildă, austriecii de la Raiffeisen au revizuit recent în scădere prognozele atât pentru 2010, cât și pentru 2011. Astfel, estimează anul acesta o creștere de 6,1%, iar în 2011 de numai 8%. Nici măcar pentru 2012, când revenirea economiei pe creștere ar trebui să se consolideze, Raiffeisen nu vede o creștere a soldului creditului privat mai mare de 8,6%.
În ultimii ani, orice prognoză privind un indicator legat de economia României a fost minată de incertitudine, iar previziunile asupra evoluției creditului în 2011 nu face excepție.
O certitudine va fi totuși continuarea tendinței de creștere a creditului absorbit de stat, atât prin Ministerul Finanțelor, cât și prin administrațiile locale al căror avânt de îndatorare a fost retezat în bună măsură prin noi reguli impuse de Guvern.
La sfârșitul lunii august, creditul guvernamental a ajuns la 54,5 mld. lei (12,8 mld. euro), nivel mai mult decât triplu față de sfârșitul lui 2008. În pofida declarațiilor succesive ale autorităților care au tot promis diminuarea prezenței statului pe piața bancară, creditul guvernamental nu a făcut decât să crească în salturi spectaculoase de la un trimestru la altul și chiar de la o lună la alta. Emisiuni de titluri de stat, credite luate de ministere sau de primării, obligațiuni emise de municipalități, toate s-au umflat până la un total de peste 50 mld. lei la sfârșitul lunii martie 2010. În decembrie 2007 creditul guvernamental nu depășea 10 mld. lei.
Finanțările în euro țin în viață creditul privat
În timp ce creditul luat de stat acumulează creșteri anuale de două cifre, creditul contractat de companii private și persoane fizice de-abia a atins o majorare a soldului total cu 4,5% în august față de aceeași lună a anului trecut. BNR precizează însă că în termeni reali este vorba despre o scădere de 2,8%.
Practic, mai crește doar creditul privat în euro, în timp ce creditul în lei tot scade. Față de august 2009 creditul în valută exprimat în euro s-a majorat cu 8%, însă finanțările în lei trag totalul în jos, având un minus de aproape 9% în termeni reali.
Pe zona creditului de retail, singurul produs care aduce clienți este creditul ipotecar cu garanții guvernamentale “Prima casă” și care se acordă exclusiv în euro pentru că la lei costul cu dobânda este substanțial mai mare.
Previziunile sceptice privind evoluția creditului privat anul viitor sunt direct legate de prognoze oficiale care dau pentru 2011 o creștere a salariului mediu net lunar pe economie de 5,6%, considerată chiar optimistă de Consiliul fiscal. De asemenea, FMI nu vede anul viitor o creștere a cererii interne mai mare de 1,3%, care ar accelera în 2012 la 5,1%.
De-abia în 2012, când creșterea PIB ar urma să ajungă la 4,4%, FMI anticipează și o dinamică a creditului privat de două cifre, respectiv de 11,3%.
Experții Fondului nu întrevăd însă vreo accelerare impresionantă în anii următori, astfel că pentru 2015 avansează un ritm anual de creștere a creditului privat de aproape 15%.
Atât timp cât principala monedă de credit va fi euro, principalele evoluții privind costul creditului vor fi influențate de piața externă și de percepția de risc privind România. Aceasta din urmă ar putea fi ținută sub control prin încheierea unui acord de tip preventiv cu FMI în primăvara anului viitor, în condițiile în care politicienii nu pot asigura credibilitatea unui program de guvernare.