Cresterea exploziva a creditarii in Romania a avut ca efect si accentuarea dezechilibrelor in balanta comerciala si cea de plati, iar masurile luate de autoritati trebuie continuate, in special pentru mentinerea “sanatatii” in sectorul financiar-bancar, potrivit unui studiu realizat de experti ai FMI.
Studiul cuprinde o analiza comparativa a situatiei creditarii in Romania, Bulgaria si Ucraina, tari in care creditele au inregistrat un avans semnificativ in ultimii ani.
Potrivit datelor Fondului Monetar International, ritmul de crestere a creditelor in Romania a fost, in termeni reali, de 7,9% in 2000, 28% in 2001, 32,4% in 2002, 56,8% in 2003 si 40,5% in 2004. Cel mai rapid s-au majorat, in 2004, creditele in valuta, avansul exprimat in euro fiind de 60%.
Ponderea creditelor in produsul intern brut a crescut la 17,9% in 2004, fata de 15,9% in 2003, 11,8% in 2002, 10,1% in 2001 si 9,3% in 2000.
Din soldul existent la finele anului 2004, 10,9% din PIB a fost reprezentat de imprumuturi in valuta.
Economistii Fondului Monetar International apreciaza ca avansul creditelor catre sectorul privat a fost sustinut, in Romania si Bulgaria, de nivelul foarte redus al volumului total al creditelor in PIB si de preluarea majoritatii bancilor de catre institutii de credit straine, ceea ce a determinat atat cresterea increderii populatiei in banci, cat si majorarea sumelor disponibile pentru credite.
Alte elemente favorizante au fost stabilizarea macroeconomica, care a dus la cresterea increderii consumatorilor in veniturile viitoare.
Pe de alta parte, prezenta unor banci straine importante a generat fluxuri masive de capital catre filialele locale ale acestora, in contextul in care institutiile de credit occidentale puteau obtine pe pietele din Europa Centrala si de Est randamente mai ridicate decat in statele occidentale.
Bancile-mama au recomandat filialelor din Romania si Bulgaria sa acorde cat mai multe imprumuturi, in contextul necesitatii cresterii cotei de piata si randamentelor ridicate determinate de marja de dobanzi semnificativa.
Expansiunea a fost insa una excesiva, ridicand riscuri macroeconomice in Romania si Bulgaria si creand probleme la nivelul stabilitatii sistemului bancar in Ucraina. In Romania si Bulgaria, principalele probleme la nivel macroeconomic au fost adancirea deficitului comercial si a celui de cont curent, in conditiile in care productia interna nu a putut acoperi necesarul de consum rezultat.
Modelele econometrice utilizate de catre specialistii FMI arata ca fiecare crestere a creditarii cu 0,5% din PIB determina o majorare a deficitului comercial cu marfuri si servicii non-factor de 0,7% din PIB, efectul avand insa loc cu o intarziere de un trimestru.
In schimb, reducerea deficitului bugetar cu un punct procentual din PIB are ca efect o diminuare a deficitului comercial cu 0,2% din PIB.
In consecinta, in ceea ce priveste eficacitatea instrumentelor de politica economica, masurile de moderare a ritmului de crestere a creditelor par sa aiba un impact mai mare decat cele de compensare a efectelor negative ale creditarii prin inasprirea politicii bugetare.
Pentru cele doua tari, FMI considera ca masurile viitoare adoptate de autoritati vor accentua politicile bugetare prudente, cu toate ca in-stitutiile de reglementare trebuie sa fie vigilente si in ceea ce priveste siguranta sistemului financiar.
In acest context, impunerea de masuri administrative pentru limitarea creditarii ar putea duce la reorientarea consumatorilor catre canale de finantare mai putin reglementate, cum ar fi leasingul.
Potentialele probleme pentru sistemul bancar sunt determinate atat de faptul ca majoritatea creditelor au fost acordate in valuta, cat si de diferenta intre scadenta in crestere a imprumuturilor si maturitatea relativ scurta a depozitelor atrase de banci.
FMI subliniaza insa ca este dificil de calculat nivelul de echilibru al volumului creditelor in PIB, mai ales ca economiile din toate statele mentionate sunt in curs de transformare.
Potrivit unui studiu recent, care se bazeaza insa pe date din 2002, nivelul din acest an ar fi de 58% din PIB, iar nivelul inregistrat la finele anului 2004 a fost de 17,9% din PIB.