Finanțele au preferat să sacrifice o parte din rezerva de valută pentru a ține jos dobânzile la lei. FMI vrea “reconstituirea”.

Fondul Monetar Internațional (FMI) atrage atenția Ministerului Finanțelor că rezerva de valută s-a diminuat după ce în ultimele luni Trezoreria a împrumutat sume noi mai mici decât răscum­părările de titluri de stat, în încercarea de a contracara presiunile de creștere a dobânzilor determinate de instabilitatea politică. În consecință, reprezentanții FMI recomandă Finanțelor reconstituirea rezervelor, care ar trebui să asigure necesarul de finanțare pentru o perioadă de patru luni. “Ținând cont de riscurile considerabile de scădere, este important să fie menți­nut un buffer fiscal corespunzător. Licitațiile recente efectuate de trezorerie la randamente în creștere s-au situat sub nivelurile planificate, iar buffer-ul fiscal s-a diminuat. Dată fiind continuarea turbulențelor financiare din zona euro și posibila contagiune, ar trebui reconstituit buffer-ul fiscal care să acopere echivalentul a patru luni în ceea ce privește necesarul brut de finanțare”, se arată într-un raport al FMI care include concluziile consultărilor cu România. Ministerul Finanțelor avea la sfârșitul lunii iulie în conturi rezerve de valută în sumă de 3,3 miliarde de euro, în scădere cu 1,6 mld. euro față de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii aprilie 2012, diferență în care intră și plata unei emisiuni de titluri scadente, în valoare de 760 mil. euro. În loc să împrumute lei de pe piața internă, Trezoreria a preferat să vândă valută către BNR pentru a obține lei cu care să acopere plățile curente. Finanțele iau în calculul buffer-ului și linia de credit de 1 mld. euro aprobată de Banca Mondială, însă aceasta poate să devină operațională doar după ratificarea acordului printr-un act normativ. Analiștii se așteaptă ca Finanțele să lanseze o nouă emisiune de eurobonduri în toamnă pentru acoperirea necesarului de finanțare, într-o încercare de a evita presiunea creșterii dobânzilor pe piața locală. Însă, în ipoteza prelungirii tensiunilor politice interne și a continuării deteriorării situa­ției externe apar semne de întrebare privind succesul unei asemenea emisiuni și accesarea piețelor financiare externe la costuri acceptabile. “Buffer-ul” fiscal a fost con­sti­tuit de Ministerul Finanțelor în urma înțelegerii cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială pentru a-și asigura finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice pentru o perioadă de patru luni, independent de conjunctura existentă pe piețe. Acest buffer reprezintă un fel de “scut” de urgență pentru situații tensionate. FMI amintește că ajustarea fiscală este esen­țială pentru consolidarea încrederii pie­țelor și ieșirea din procedura de deficit excesiv. Cum s-a schimbat strategia de finanțare În iulie Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat de 1,6 mld. lei, reprezentând circa 70% din nivelul programat, din cauza creș­terii randamentelor, în condițiile accen­tuă­rii tensiu­nilor de pe piețele financiare eur­o­­pene, dar și a tensiunilor politice din Ro­mâ­nia. În aceeași lună Finanțele au avut de făcut plăți de peste 5 mld. lei. Diferența a fost, cel mai probabil, acoperită din bufferul con­stituit în valută, fiind posibil ca Ministerul Fi­nan­țelor să fi vândut către BNR peste 800 mil. euro, sumă pe care banca centrală a vândut-o mai departe în piață. În perioada mai – iulie Ministerul Finan­țelor a injectat pe piață circa 6,5 mld. lei, în condițiile în care a rambursat titluri scadente în valoare de 13,1 mld. lei, iar sumele noi împru­mutate au totalizat numai 6,6 mld. lei. De la începutul anului Ministerul Finanțelor a atras 38,9 mld. lei pe piața locală și a împru­mu­tat 2,25 mld. dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA. UniCredit a calculat la începutul verii că rezervele ministerului ajung până în T1 2013 dacă se refinanțează 70% din datoria care ajun­ge la scadență sau până în octombrie dacă nu se refinanțează nimic din datoria publică ajun­­să la scadență (luând în calcul și împru­mu­tul de un miliard de euro de la Banca Mondială). În luna august Finanțele intenționează să vândă titluri de stat pe piața internă de 2,5 mld. lei, majoritatea emisiunilor programate fiind de certificate de trezorerie. Necesarul de finanțare pentru restul anului nu este atât de mare, iar în primele trei luni ale anului Finanțele au optat pentru o strategie de prefinanțare a necesarului de lichidități, atră­gând peste 26 mld. lei de la bănci. Ce s-a întâmplat cu costurile de finanțare Dacă în a doua parte a anului 2011 dobânzile la titluri de stat au crescut rapid și mult pentru că Trezoreria a fost nevoită să se împrumute la costuri ridicate din cauza lipsei unor rezerve financiare consistente, în acest an Ministerul Finanțelor nu a mai fost nevoit să se împrumute la orice preț. Finanțele au acceptat doar ofertele depuse de bănci cu randamente convenabile, respingând celelal­te oferte. Ministerul a vândut în ultimele luni mai puțin decât și-a programat și, astfel, a limitat scumpirea resurselor atrase. În luna august randamentele la titlurile de stat au revenit pe creștere și se apropie de 6% chiar și pentru scadențele scurte, după ce în primăvară Finanțele ajunseseră să se finan­țeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%. Pe piață se resimte noua politică a BNR de sus­ți­nere a leului prin pârghia restrângerii lichidității. Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanțelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB. FMI consideră că pentru limitarea costurilor cu datoria publică și reducerea ris­cu­rilor de refinanțare, strategia de admi­nistrare a datoriei publice ar trebui să caute să diversifice baza de investitori și să continue dezvoltarea curbei de randamente.
Subiecte #finante#FMI#situatii tensionate