Statele est-europene ar putea resimți efectele crizei din zona euro dacă aceasta se intensifică și ca urmare a legăturilor economice puternice cu uniunea monetară, deși regiunea a fost până acum bine izolată de undele de șoc din zona euro, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), care recomandă guvernelor est-europene să rezolve problema deficitelor bugetare mari, scrie agenția de presă Thomson Reuters.
În situația în care băncile vestice vor fi afectate grav de acutizarea crizei, acestea și-ar putea reduce expunerea în Europa Centrală și de Est. “Trebuie reconstruite amortizoarele fiscale. Aceasta va reduce riscul ca tensiunile financiare din zona euro să se propage în Est. Va ajuta, de asemenea, la păstrarea controlului presiunilor inflaționiste și va sprijini măsurile de înăsprire a politicii monetare luate deja de unele guverne”, conform raportului referitor la economia europeană. Instituția arată că, în principal, sistemul financiar slab rămâne un pericol pentru sănătatea zonei euro.
Investitorii au avut încredere prea mare în Europa
Amplitudinea și întinderea în timp a crizei fiscale a fost influențată de integrarea parțială a sistemelor financiare după lansarea monedei euro. Investitorii în obligațiuni au avut, de asemenea, rolul lor la apariția crizei prin ignorarea problemelor, scrie Wall Street Journal.
“Piețele s-au arătat prea puțin îngrijorate până pe la mijlocul anului 2007, ignorând riscurile legate de solvabilitate și acoperind nevoile financiare mari cerând dobânzi reduse. Prin faptul că nu au cerut dobânzi mai mari, piețele nu au reușit să limiteze la timp această dezvoltare nesănătoasă”, notează FMI.
Investitorilor le-a venit greu să creadă că statele din zona euro nu vor veni în sprijinul partenerilor cu probleme, având în vedere în special legăturile strânse dintre sistemele bancare naționale, iar aceasta reprezintă una dintre cauzele pentru care ei nu au cerut dobânzi mai mari.
FMI apreciază că, deși integrarea financiară între statele din zona euro a contribuit la acumularea de datorii, regiunea nu ar trebui să renunțe la acest proces, ci, din contră, să-l finalizeze, deoarece prin aceasta s-ar preveni apariția altor crize bancare.
Totodată, instituția consideră că restructurarea sistemului bancar din zona euro decurge prea lent, ceea ce întârzie completarea integrării.
FMI a venit în ajutorul a două state din zona euro, Grecia și Irlanda, și va contribui la un pachet de asistență financiară destinat Portugaliei. Instituția se așteaptă ca deficitele bugetare ale acestor state să evolueze în linie cu estimările guvernelor și apreciază că pe termen mediu revenirea pe creștere economică în cele trei țări va reprezenta unul dintre factorii cheie pentru rezolvarea problemei datoriilor din zona euro.
România va avea cea mai mare creștere din Est
Pentru ansamblul Uniunii Europene, FMI estimează o creștere economică de 1,8% în acest an, același ritm ca în 2010, și de 2,1% pentru 2012. În zona euro, avansul Produsului Intern Brut ar urma să încetinească de la 1,7% în 2010 la 1,6% în acest an. În 2012, PIB va urca cu 1,8%.
FMI prognozează că România va înregistra în 2012 cea mai mare creștere economică din Europa de Est, de 4,4%, ritm de care se apropie doar cel al Letoniei, de 4%.
Anul acesta însă avansul Produsului Intern Brut va fi cel mai slab din regiune, de 1,5%.
Ce e nou în țările-problemă
Grecia
-
Restructurarea datoriilor elene va avea consecințe majore asupra siguranței sistemului bancar din Grecia, dar și asupra oricărei bănci cu expunere la obligațiunile elene, a avertizat comisarul european pentru Afaceri Economice și Monetare Olli Rehn.
-
La rândul lui, CEO-ul Deutsche Bank Josef Ackermann apreciază că restructurarea datoriilor elene ar reprezenta “o greșeală uriașă” care ar putea crea probleme în alte state.
Portugalia
-
Portugalia are nevoie de spijinul tuturor partenerilor din uniunea monetară pentru a putea accesa lichiditățile Fondului European de Stabilitate Financiară. Finlanda vrea garanții că va avea, alături de ceilalți participanți la pachetul de ajutor pentru Portugalia, prioritate la rambursarea datoriilor în fața investitorilor privați.
-
Țara va trebui să convingă și investitorii privați să nu-și retragă fondurile din țară înainte ca ajutorul să fie acordat, a declarat ministrul finlandez de finanțe Jyrki Katainen.