Fondul Monetar Internațional (FMI), care a ajuns să aibă acum una dintre cele mai optimiste prognoze privind creșterea economică a României în acest an, de 1,8-2,3%, se pregătește să reducă estimările, discuțiile de până acum indicând o posibilă ajustare cu 0,5-0,8%, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.
Astfel, noua prognoză de creștere economică pentru 2012 ar urma să oscileze în jurul a 1,3%, față de nivelul central țintit acum, de 2%. Pentru 2011, FMI are în vedere, în schimb, îmbunătățirea estimărilor privind creșterea economică, de la 1,5% spre 2-2,5%.
Președintele Traian Băsescu a declarat ieri că dacă zona euro va intra în recesiune în a doua parte a acestui an, așa cum prognozează unii analiști, România va fi în dificultate și creșterea economică “va fi frânată”. “Evaluările de creștere pentru 2012, care sunt în momentul de față legate de 1,5%, au în vedere exact o posibilă recesiune (în zona euro – n. red.).” Președintele estimează o creștere de 2,5% pentru 2011.
Banca Mondială și BERD au ajustat deja prognozele privind creșterea economică în anul 2012, la 1,5%, și, respectiv, 0,8%.
Discuțiile autorităților române cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene ar trebui să se concretizeze într-o serie de răspunsuri la problemele României, cea mai importantă fiind stimularea creșterii economice și prevenirea reintrării în recesiune. De fapt, consolidarea creșterii economice este obiectivul principal al noului program cu FMI și CE, de tip preventiv, parafat anul trecut.
Rămâne de văzut cu ce soluții vor veni experții internaționali aflați în vizită la București în perioada 25 ianuarie – 4 februarie pentru a stimula creșterea economică.
“O creștere economică de aproximativ 1,5% este încă optimistă în contextul european de acum, cu o încetinire inevitabilă a cererii externe, efect de bază nefavorabil de la agricultură, și presiuni la nivelul finanțării din cauza cerințelor de capital. Mi-e greu să cred că puteam să avem o creștere economică de peste 1%. Depinde foarte mult de ce se va întâmpla pe plan extern”, a comentat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, care a ajustat prognoza de creștere a PIB pe 2012 de la 2% la 0,5%.
Ajustarea prognozelor dă peste cap din nou bugetul și veniturile, o creștere economică mai mică urmând să fie însoțită de o scădere a încasărilor bugetare.
O prognoză cât mai corectă a PIB este esențială pentru construcția bugetului anual, însă experiența arată că autoritățile s-au bazat și în anii trecuți pe ipoteze nefundamentate, care au fost repede infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor. Și instituțiile financiare internaționale și-au ajustat în ultimii ani din mers estimările privind creșterea economică, care au fost uneori departe de realitate.
În ceea ce privește ținta de deficit de 1,9% din PIB pe metodologia cash, Dumitru spune că a fost prudentă, existând un “buffer” care să ne permită să nu depășim 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA), nivel care este “crucial” pentru România.
Dacă zona euro va intra în recesiune, faptul că România va evita recesiunea este un succes. Dumitru a explicat că o creștere economică de 1-2 % ar fi posibilă în ipoteza atingerii obiectivului ambițios de atragere a 6 mld. de euro fonduri europene.
Când FMI anunța în toamna anului trecut intervalul de 1,8-2,3% pentru creșterea PIB în 2012, susținea că nivelul este condiționat și de o mai bună absorbție a fondurilor europene și de redresarea cererii interne, care încă dă semnale pesimiste.
Până în toamna anului 2011, oficialii avansau pentru anul 2012 o creștere de 3,5-4%. Însă, în cele din urmă, prognoza de creștere economică pe care a fost fundamentat bugetul pentru acest an a fost stabilită de Guvern prin consultare cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Iar autoritățile române au preluat intervalul anticipat de FMI.
Cine a mai ajustat prognozele
Ajustarea prognozei FMI se înscrie în tendința conturată de la începutul acestui an, de reducere a estimărilor privind creșterea economică având în vedere contextul internațional și încetinirea comerțului extern.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit recent prognoza de creștere economică a României pentru acest an la 0,8%, de la 1,1%, ca urmare a încetinirii economice din zona euro. În raportul anterior privind perspectivele țărilor în care operează BERD, din luna octombrie, banca a înrăutățit puternic estimarea de creștere economică a României, de la 3,8% la 1,1%. BERD a amintit că până recent economia României se afla pe drumul de a înregistra o creștere economică robustă în acest an după recuperarea modestă de anul trecut. Însă, încetinirea economică din zona euro are deja un impact semnificativ de atenuare asupra exporturilor României, iar o continuare a înrăutățirii este probabilă în lunile următoare, în viziunea BERD.
Și Banca Mondială, care avea o estimare destul de optimistă, a revizuit în scădere cu mai mult de 2% prognoza privind creșterea economică a României, pe fondul crizei euro și a datoriilor pe termen scurt. Economiștii Băncii Mondiale consideră că țara noastră va înregistra în 2012 un avans de doar 1,5% față de 3,7% cât era prognoza din iunie 2011. Banca Mondiala a avertizat că unele țări, printre care și România, se bazează prea mult pe capitalul străin al băncilor, fapt ce le face extrem de vulnerabile în fața unei retrageri de capital.
Comisia Europeană a tăiat în noiembrie 2011 prognoza de creștere pe 2012 de la 3,7% la 2,1%, anticipând că plusul PIB va fi realizat în principal cu ajutorul motorului investițiilor publice și al revenirii consumului privat, în timp ce exporturile vor deveni un factor de sprijin mai puțin solid din cauza înrăutățirii condițiilor economice din Europa.
Creșterea economică va încetini în acest an sub presiunea crizei datoriilor suverane, analiștii băncilor comerciale revizuindu-și estimările în jos spre 0,5-1,5%. La deteriorarea perspectivelor de creștere economică în zona euro și perspectivele încetinirii activității de creditare se adaugă și efectul negativ mai mare din partea agriculturii – ca urmare a comparației cu producția agricolă de excepție din 2011 și a secetei dinspre finele anului.
Ce găsește FMI la București
România a respectat majoritatea indicatorilor agreați cu FMI și Comisia Europeană, însă pe lista “provocărilor” pentru acest an figurează în continuare reducerea arieratelor, privatizările și managementul privat la companiile de stat.
Discuțiile autorităților române cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene ar trebui să se concretizeze și în găsirea unor soluții de stimulare a economiei după trei ani de austeritate.
Reprezentanții FMI au avut joi discuții la Ministerul Finanțelor cu ministrul Gheorghe Ialomițianu, dar și cu șeful Fiscului Sorin Blejnar. Gradul de colectare a veniturilor și taxarea averilor nedeclarate s-au aflat pe agenda discuțiilor Fiscului cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene. Datele oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor joi-seară indică respectarea țintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB.
Însă, nu doar deficitul bugetar a intrat pe o tendință solidă de scădere anul trecut, ci și inflația s-a redus rapid în ultima jumătate de an. Vineri, misiunea FMI a ajuns și la Banca Națională.
Misiunea comună a FMI, a Comisiei Europene și a Băncii Mondiale a început în 25 ianuarie a patra evaluare a acordului stand-by preventiv, într-un context social tensionat, dominat de proteste. Misiunea ar urma să se încheie în 6 februarie.