“Creșterea salariului minim ar putea descuraja angajările și trebuie să fii foarte pre­caut dacă iei o astfel de decizie”, a spus Franks du­pă o întâlnire cu ministrul Muncii, Ioan Botiș.
Jeffrey Franks a spus că sunt întârzieri în ceea ce privește legea salarizării unitare și cea a pensiilor, dar a arătat că speră ca acestea să fie recuperate.
Franks a susținut că știe că au fost făcute presiuni privind majorarea salariului minim și că acest lucru ar putea fi un avantaj, dar că trebuie făcută o evaluare pentru a vedea cu exactitate ce înseamnă o eventuală majorare întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie.

El a mai precizat că deficitul este de 4,4% din PIB și că până acum nu s-au discutat alte cifre, iar la o primă vedere aceste date par a fi în regulă.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat că în cadrul întâlnirii speră ca legislația să fie aprobată în timp și să nu creeze probleme în derularea programului.
Întrebat dacă salariul minim ar putea să crească, Tănăsescu a răspuns că nu s-a discutat până acum acest subiect, dar că probabil va fi abordat în ședința de miercuri.
Totodată, întrebat dacă ar putea ca deficitul să crească, Tănăsescu a precizat că în toate discuțiile de până acum s-a convenit ca în 2011 să avem un deficit de 4,4%.
Vizita misiunii FMI la București are în vedere evaluarea acordului în derulare și începerea discuțiilor preliminare cu autoritățile române pentru încheierea unei noi înțelegeri, a spus duminică Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru Româ­nia și Bulgaria.
Oficialii FMI vor avea discuții pre­liminare cu autoritățile române privind con­tinuarea actualului program, iar ne­gocierile vor avea loc, cel mai probabil, la începutul anului viitor.
Vizita delegației FMI se va încheia pe 1 noiembrie.

Președintele Consiliului Național al Între­prinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIMPP), Ovidiu Nicolescu, declarase anterior că nu se impune nicio creștere a salariului minim pe economie în situația actuală de criză, întrucât acest lucru ar duce la falimentul a cel puțin încă 50.000 de firme.
“O mărire a salariului minim în prezent, în condițiile în care se menține legislația actuală, nu este suportabilă de către economia națională. Sindicatele care cer această majorare nu au nici cinci la sută membri din domeniul privat, ele reprezintă salariații din domeniul public, sănătate, educație, companiile de stat, unde nu sunt asemenea salarii”, a subliniat Nicolescu.
Președintele CNIMPP a mai spus că sindicatele vorbesc de salarii din domeniul privat, iar patronatele au atras atenția că dacă s-ar majora salariul minim obligatoriu prin mecanismul de creștere a tuturor celorlalte salarii, ar însemna cel puțin 50.000 de firme să intre în faliment, iar România nu are nevoie să sporească falimentul de firme.

“Nu considerăm necesar să se majoreze niciun fel de salariu minim, pentru că firmele care își permit plătesc mai bine, firmele care au performanță nu rămân pe salariul minim, pentru că au nevoie de oameni buni și oamenii buni nu se țin pe salariul minim. Cele care au salariu minim sunt cele care sunt la nivelul supraviețuirii, care nu pot da mai mult, iar aceste firme pe care noi le obligăm să dea mai mult nu au de unde și vor da faliment. Și nu câștigăm nimic, vom îngroșa rândul șomerilor, vom mai pierde niște categorii de produse și servicii, va scădea PIB-ul, deci nu avem efecte pozitive”, a explicat Nicolescu.
În opinia lui Nicolescu, în condiții de criză nu se impune așa ceva, despre majorarea salariului minim putându-se discuta după ce țara va ieși din criză peste un an de zile.
“Orice majorare de salariu trebuie corelată cu creșterea productivității muncii, iar productivitatea muncii nu a crescut. Dacă vom crește salariile peste nivelul productivității muncii, ducem firmele în faliment, iar în sectorul de stat vom avea salarii și prețuri nesustenabile pentru că au crescut mai mult decât productivitatea muncii”, a adăugat Nicolescu.

Subiecte #Jeffrey Franks#reprezentantii FMI