Romania va finaliza in octombrie actualul acord stand-by cu Fondul Monetar International (FMI) numai pe baza promisiunii ca in aceeasi luna va incepe negocierile pentru incheierea unui nou acord.
In urma celei de-a patra si ultimei evaluari economice, negociatorul-sef Neven Mates a parasit Bucurestiul fara ca textul unei noi scrisori suplimentare de intentie sa fie convenit in proportie de 100%.
Ca de fiecare data, autoritatile au solicitat derogari pentru neindeplinirea anumitor angajamente, desi boardul FMI avertizase la ultima discutie din primavara ca nu va mai accepta nici una, avand in vedere ca acordul a fost deja prelungit cu cinci luni si jumatate din cauza repetatelor intarzieri. Drept urmare, Mates a fost mai inflexibil ca niciodata in recenta runda de negocieri. “Au fost zece zile de discutii foarte tari pe problemele cunoscute ale economiei romanesti si anume acele companii care inregistreaza pierderi si care sunt masurile pe care le putem lua pentru a diminua, macar, aceste pierderi”, afirma ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
Pana in octombrie, guvernul are de indeplinit un nou set de preconditii considerate mult mai dure decat pana acum. Desi este posibil ca acestea sa nu poata fi indeplinite in totalitate la termen, autoritatile lasa sa se inteleaga ca acordul va fi considerat finalizat din punct de vedere formal, problemele restante urmand sa fie transferate intr-un nou acord.
De fapt, chiar Uniunea Europeana a cerut Romaniei pastrarea unor legaturi stranse cu FMI cel putin pana in anul 2007, acceptat ca orizont-tinta pentru aderare.
“FMI ramane pentru UE cel care ne da credibilitate, care da semnalul verde in privinta situatiei macroeconomice”, afirma Mihai Tanasescu.
El spune ca din punct de vedere strict economic, “FMI are dreptate 100%” in ceea ce le cere autoritatilor romane. “Noi trebuie sa ne gandim insa si la social”, afirma ministrul.
Daca negocierile privind concedierile, lichidarile, majorarile de tarife si cresterea de dobanzi, au ajuns, in final, la un punct comun, discutiile s-au fracturat la capitolul deficit bugetar. FMI nu accepta cu nici un chip proiectul guvernului de majorare a deficitului pe 2004 pana la 3,7% din PIB pentru finantarea investitiilor in infrastructura. Calculele expertilor de la Washington arata ca majorarea maxima sustenabila pentru acest scop ar putea fi de la 2,65% in 2003 la 3% in 2004.
Premierul Adrian Nastase a recunoscut ca intre Executiv si FMI exista “usoare diferente de opinie” in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar. Discutiile vor fi insa reluate in octombrie, cu prilejul negocierii noului acord.
“Este important sa intelegem ca nu mai putem face eforturi pentru o anumita perioada de timp, dupa care sa ne relaxam si sa reincepem, ulterior, aceste eforturi ciclice. O astfel de politica nu mai poate fi dusa, nici macar in anii electorali pentru ca deciziile pe care nu le luam la timp se razbuna”, a spus Nastase. In cadrul guvernului au existat si opinii potrivit carora nu ar fi oportuna incheierea unui nou acord cu FMI decat dupa alegeri, avand in vedere restrictiile impuse. Deocamdata, nevoia credibilitatii externe prevaleaza. De altfel, agentia de evaluare financiara Standard&Poor’s se pregateste sa ridice cu o treapta ratingul Romaniei, o data cu finalizarea primului acord cu FMI, fiind de asteptat ca si Moody’s sa faca acelasi pas.
Tot promisiunea incheierii unui nou acord, l-a facut pe Neven Mates sa retraga solicitarea unei reduceri a deficitului bugetar pe anul in curs de la 2,65% la 2,45%, ca parghie de limitare a consumului public, in conditiile cresterii deficitului de cont curent.
“Deficitul de cont curent se duce si n-avem alt instrument sa-l controlam decat prin parghia fiscala si temperarea creditului”, recunoaste ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
FMI estimeaza ca deficitul de cont curent va urca anul viitor la 6% din PIB daca se mentine ritmul actual de crestere, reducerea deficitului fiscal fiind singura parghie sigura de control.
“Limita superioara de suportabilitate este la 4,8% din PIB. Neavand intrari de investitii straine directe pentru acoperire, se duce in inflatie”, spune Tanasescu.
Neven Mates, a afirmat inainte sa paraseasca Bucurestiul ca pierderile din sectorul energetic, cresterea creditului neguvernamental si majorarea salariilor in sectorul de stat intr-un ritm mai rapid decat cel al productivitatii economiei sunt principalele probleme care preocupa FMI.
El a precizat ca acesti trei factori au determinat o majorare a deficitului de cont curent, sesizata in special in cel de-al doilea trimestru al anului, si o crestere a riscurilor pe care le presupune o economie de tipul celei romanesti – mica si deschisa.
FMI ar putea sa devina mai flexibil in solictari numai in masura in care deficitul de cont curent va creste mai incet decat se asteapta.
Principala masura de temperare a creditului – considerat vinovat de amploarea deficitului de cont curent – este majoararea dobanzii de referinta a BNR, precum si intensificarea operatiunilor de sterilizare a pietei monetare.
De asemenea, autoritatile au promis ca pana la 15 septembrie contractul de vanzare a 25% din actiunile BCR catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation va ajunge intr-o forma care sa poata fi discutata de boardurile celor doua institutii.
Derogarile solicitate de Romania de la angajamentele luate prin precedentul memorandum suplimentar se refera tocmai la intarzierea vanzarii pachetului de 25% din BCR, la nivelul sub tinta al activelor externe nete ale BNR, dinamica prea mare a creditului neguvernamental, precum si la gradul sub tinta de incasare a facturilor in sectorul energetic.
FMI: sa creasca dobanzile
BNR va majora dobanda de referinta in lunile urmatoare cu 0,7-0,8% pentru temperarea cresterii creditului, afirma ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
El spune ca banca centrala “nu are incotro”, majorarea de dobanda fiind insa o masura minimala pe langa solicitarile FMI, ingrijorat de explozia importurilor alimentate din credite.
Rata dobanzii de referinta a BNR pentru luna iulie a fost de 18,2% pe an, la fel ca in iunie.
Tanasescu afirma ca deprecierea leului ca masura directa de descurajare a importurilor ar fi “cea mai proasta solutie”, in conditiile in care ar alimenta presiunile inflationiste.
In acelasi timp, ministrul finantelor spune ca este posibil ca bancile sa ne reactioneze la semnalul dat de BNR prin cresterea dobanzii de referinta, continuandu-si politica de creditare din ultima perioada. El nu a dorit sa dea detalii privind discutiile de politica monetara cu misiunea FMI, lasand bancii centrale posibilitatea transmiterii mesajelor considerate necesare.
“BNR a avut discutii indelungate cu delegatia FMI. A luat nota de toate cerintele reprezentantilor FMI, dar important este sa se pronunte si Consiliul de Administratie asupra celor discutate. BNR are multe de analizat inainte de a face un pas”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
El spune ca, dincolo de deciziile BNR, cele mai importante vor fi modalitatile de aplicare, pentru ca mediul bancar este unul sensibil.
Ministrul finantelor evita sa vorbeasca despre tendinta dobanzilor la titlurile de stat, care sunt de luni de zile sensibil sub nivelul practicat de BNR.
Saptamana trecuta, Finantele nu au luat nici un leu din piata, respingand absolut toate ofertele primite de la banci la licitatiile de obligatiuni pe unu si doi ani.
Dobanda de referinta a BNR nu este un adevarat instrument de transmitere a politicii monetare, avand in vedere pozitia de debitor net a bancii centrale fata de sistemul bancar, insa reprezinta un reper pentru piata financiara.
In prima parte a anului, dobanda a scazut rapid, pana la un minim de 17,4% pe an in aprilie, pentru ca apoi sa revina la 18,2% in iunie.
Dobanda de referinta a BNR se calculeaza ca medie aritmetica, ponderata cu volumul tranzactiilor, a ratelor dobanzilor atrase si al operatiunilor reverse reportate din luna anterioara celei pentru care se face anuntul de dobanda.
In ultimele doua luni, banca centrala a atras depozite la o luna de pe piata monetara, la o dobanda de circa 18,25%.
Negociatorul-sef al FMI, Neven Mates, a sustinut in discutiile de saptamana trecuta ca viteza de crestere a creditului neguvernamental necesita o mai mare atentie din partea autoritatilor.
Soldul creditului neguvernamental a inregistrat in primul semestru al anului, o crestere reala cu 17,4%, pana la 222.972 miliarde lei, cu 33% mai mare, in termeni reali, fata de iunie 2002.
Falimentul e pe drum
Societati cu capital de stat precum Aro Campulung, Tractorul si Roman vor intra in procedura de faliment daca nu vor fi privatizate pana la sfarsitul lunii septembrie, conform intelegerii cu misiunea FMI.
FMI a acceptat ca, in cazul marilor societati care au ramas de privatizat, Autoritatea pentru Privatizare sa le suporte facturile la energie, pana in momentul vanzarii sau al lichidarii. Aceasta este una din solutiile de oprire a acumularii de noi datorii.
O mare parte a arieratelor fata de furnizorii de utilitati are ca sursa companii de stat aflate in dificultate si care inregistreaza pierderi. Multe din acestea se afla in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si in subordinea Ministerului Economiei si Comertului.
In cazul mai multor societati APAPS a introdus procedura de administrare speciala pregatitoare privatizarii. Pe parcusul acesteia, facturile la energie ale firmelor respective sunt achitate de Autoritate.
FMI a fost de acord ca bugetul de stat sa suporte plata datoriilor de aproximativ 1.200 de miliarde acumulate de Siderurgica Hunedoara catre furnizorii de energie vor fi achitate de la bugetul de stat. Societatea se afla in proces de privatizare, insa problema datoriilor sale catre Electrica Banat risca sa blocheze privatizarea acesteia din urma cu grupului italian Eni.
“Curatenie” la calea ferata
Pentru reducerea cheltuielilor pe care bugetul de stat trebuie sa le suporte penrtru calea ferata, FMI a solicitat disponibilizarea a pana la 50.000 de angajati ai societatilor din domeniul transportului feroviar – CFR Marfa, CFR Calatori si CFR Infrastructura.
In conditiile in care circa 30% din calea ferata nu mai este folosita, FMI a cerut si inchiderea a 3.000 de kilometri de cale, care continua sa coste bugetul prin subventii.
Negociatorul-sef Neven Mates a acceptat in cele din urma concedierea a numai 19.000 de angajati de la cele trei companii, care vor primi in schimb sume compensatorii. Conform intelegerii, 18 filiale ale societatilor de cai ferate – societati de constructii, amenajari – vor trebui privatizate.
In ceea ce priveste sectorul energetic, circa 1.200 de persoane vor fi disponibilizate, in principal de la companiile de minerit.
Din proiectul autoritatilor de inghetare a datoriilor istorice acumulate de 91 de societati de stat, FMI nu a acceptat decat stergerea datoriilor catre buget inregistrate de sectorul minier si de caile ferate.
Scumpiri de toamna
Tariful gazelor naturale va creste, cel mai probabil la inceputul lunii septembrie, la 110 de dolari pentru o mie de metri cubi in cazul consumatorilor industriali, respectiv 120 de dolari pentru populatie, conform noilor angajamente luate de guvern in fata FMI.
Ultima majorare a preturilor la gaze a avut loc la inceputul lunii iulie, cand acestea au crescut cu 10%, pana la 99 dolari/1.000 metri cubi.
Reprezentantii FMI solicitasera initial o majorare pana la 140 de dolari, pentru alinierea la preturile de import.
Romania importa o mare parte a cantitatilor de gaze naturale destinate consumului intern, la preturi de 140-160 de dolari/1.000 metri cubi.
In urma negocierilor, autoritatile de la Bucuresti au convenit cu FMI asupra unor majorari mai reduse si au hotarat sa subventioneze integral diferenta de tarif pentru populatie.
In ceea ce priveste tarifele la energia electrica, acestea vor fi majorate cu rata inflatiei anualizate, de aproximativ 17%, fata de 30% cat au solicitat reprezentantii FMI pe baza calculelor privind costurile actuale de productie. Pretul energiei termice nu va fi modificat in aceasta iarna, sustin autoritatile. razvan.voican@zf.ro