Seful Fondului Monetar International (FMI) Dominique Strauss-Kahn incearca sa capteze in continuare atentia asupra institutiei pe care o conduce, chiar daca economia mondiala se indreapta cu pasi inceti, dar siguri catre iesirea din recesiune.
Strauss-Kahn vrea sa transforme creditorul international intr-un fond de asigurari la care guvernele sa poata avea acces in vremuri economice tulburi, potrivit declaratiilor sale. Astfel, rolul FMI ar putea fi extins dincolo de functia sa actuala, aceea de a furniza credite statelor cu probleme.
O parte dintre cei 186 de membri ai FMI nu sunt inca pregatiti sa ii delege institutiei asemenea atributii, in conditiile in care FMI pare a fi controlat majoritar doar de statele dezvoltate.
“Este foarte bine ca Strauss-Kahn incearca sa argumenteze ca acesta este rolul pe care FMI ar trebui sa-l joace”, considera Ngaire Woods, profesor de economie politica internationala la Oxford University. “Dar obstacolele pe care FMI le intampina pentru a deveni un creditor de incredere sunt mari”, mai spune Woods.
In plina criza financiara, FMI a ajutat o serie de state sa revina la linia de plutire, iar acum, odata ce intreaga economie mondiala da semnale de resuscitare, Strauss-Kahn sustine ca un fond central cu lichiditati de 1.000 mld. dolari ar putea preveni dezechilibrele mondiale ce au alimentat actuala criza. Astfel, guvernele s-ar simti mai putin presate sa isi construiasca rezerve valutare in perioadele de avans economic, cu ajutorul carora sa se protejeze pe timp de criza.
Daca va avea succes, strategia lui Strauss-Kahn ar putea incetini si achizitiile de valori mobiliare denominate in dolari americani, care au tinut dobanzile la niveluri extrem de reduse in intreaga lume, contribuind la declansarea crizei.
“FMI este tras la raspundere de ‘actionarii’ majoritari si asta va fi o problema majora” pentru Strauss-Kahn, este de parere economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel. Desi Strauss-Kahn “face o treaba fantastica, este foarte dificil sa controlezi o institutie atat de complexa si sa o calauzesti in perioada de transformare”, mai spune Stiglitz.
Pentru a reusi, Strauss-Kahn trebuie sa castige increderea unor state ce au fost tratate oarecum inechitabil in timpul crizei asiatice din anii ’90. Atunci, institutia a fortat guverne precum cel al Indoneziei sau al Coreii de Sud sa reduca cheltuielile publice, sa majoreze puternic dobanzile si sa privatizeze companiile de stat pentru a-si rambursa ajutorul international. Pozitia FMI a fost puternic criticata, vehiculandu-se ideea ca masurile drastice impuse statelor asiatice ar fi prelungit criza din regiune.
Desi FMI si-a mai relaxat conditiile de creditare, ministrul de finante thailandez Korn Chatikavanij declara in mai ca acest tip de ajutor international inca este privit cu scepticism in Asia.