FMI și Guvernul prezintă astăzi re­zultatele primei evaluări a no­ului acord cu FMI (de tip “precauție”, cum l-a numit pre­șe­dintele Traian Băsescu), după ce săptămâna trecută cele două părți întâr­ziaseră să bată palma din cauza diver­gențelor legate de privatizarea companiilor de stat și de ipoteza reducerii, începând cu a do­ua jumătate a anului, a contri­bu­țiilor la asigurările sociale (CAS).

Misiunea Fondului Monetar Interna­țional condusă de Jefrrey Frenks a început la 26 aprilie și se încheie mâine, 10 mai.

După o discuție la Palatul Coroceni între delegația Fondului și președintele Traian Băsescu, șeful statului a explicat sâmbătă seară, într-o conferință de presă, rezultatul la care s-a ajuns urmând ca astăzi să fie prezentată, dacă nu scrisoarea de intenție, cel puțin o parte dintre angaja­men­tele care vor fi consemnate acolo.

Scăderea CAS nu se va petrece în acest an, a lăsat să se înțeleagă șeful sta­tu­lui: Nu este posibil! în privința com­paniilor de stat, ele vor raporta rezulta­tele direct Ministe­rului Finanțelor.

Datele Ministerului Finanțelor arătau în apri­lie că veniturile bugetului general conso­li­dat au crescut în primul trimestru cu 10,2% față de perioada similară din 2010, în prin­ci­pal grație majorării încasărilor din TVA și accize, cheltuielile urcând cu doar 1,3%, investițiile fiind motivul acestei creșteri.

Bugetul general consolidat a înche­iat primul trimestru, potrivit datelor pu­blicate de Finanțe, cu un deficit de 1,26 mld. euro (1% din PIB), deficitul anual convenit cu FMI fiind de 4,4% din PIB.

Încurajat de aceste date, Guvernul exa­mina ipoteza reducerii CAS cu câteva puncte procentuale din a doua jumătate a anului, iar, la finele lui aprilie, ministrul finanțelor Gheorghe Ialomițianu afirma că, deși va fi foarte greu, Guvernul va încerca să convingă FMI de justețea unei astfel de măsuri.

Sâmbătă, președintele a spulberat iluzia afirmând că vorbește în nume propriu, dar că nu vede posibilă o scădere a CAS în acest an: “Nu cred că este posibil anul acesta. Dacă putem sus­ține câteva luni reducerea de CAS anul acesta, este evident că o putem face, marea problemă este ce facem în 2012, când trebuie să venim și cu deficitul la 3% ESA, respectiv 2,5% pe cash”.

Așadar, potrivit șefului statului, con­strân­gerea suplimentară este că anul viitor defi­citul bugetar trebuie să coboare de la 4,4% din PIB, cât a fost convenit cu FMI pentru 2011, la sub 3% din PIB în 2012. O opinie similară fusese exprimată de reprezentanții FMI la finele lui aprilie.

Șeful statului a susținut că, deși calculele pe primul trimestru al lui 2011 nu sunt finalizate, datele la două luni îndrep­tățesc o prognoză de creștere în T 1 de 0,4-0,6% din PIB, comparativ cu T4 din 2010.

Ceea ce se traduce – explică șeful statului – prin ieșirea din recesiune, dar nu și din criză.

“Deocamdată toată Europa este într-o situație destul de dificilă în ceea ce privește ieșirea din criză. Deci vorbim strict de ieșirea tehnică din recesiune. Economia României nu mai scade și își ia un curs de creștere”.

13 mai, zi crucială pentru Guvern

Acesta este motivul pentru care Guvernul și FMI au revizuit ținta de creștere pe 2012 a economiei românești de la 4,5% la 3,5-4%, în vreme ce pentru 2011 ea a rămas la 1,5%.

Institutul Național de Statistică va prezenta în această săptămână, mai precis vineri 13 mai, rezultatele econo­mi­ce pen­tru trimestrul I 2011, date așteptate cu înfrigurare de toți actorii guvernamentali și care ar urma să confirme sau nu dacă România a înregistrat o creștere față de trimestrul 4 2010.

Rămânând la creșterea economică și la de­ficit, Băsescu a reluat ce alți oficiali ro­mâni susținuseră în ultimele zile, anume că deficitul bugetar pentru 2010 a fost calculat co­rect, în ciuda rezervelor exprimate de Eurostat, oficiul european pentru statistică. Eurostat a susținut recent că are obiecții față de datele primite de la București care nu au luat în seamă la calcularea deficitului pentru 2010 rezultatele unor companii deținute de stat. Șeful statului a arătat că deficitul calculat de România este pe cash – adică in­trări, ieșiri și diferențele acoperite din îm­prumuturi – și nu în sistemul ESA, folosit de Eurostat. Președintele a spus că a abordat această problemă întrucât la discuțiile de la Cotroceni au participat și reprezentanți ai UE.

Președintele a afirmat că nu există dificultăți în negocierile dintre Guvern, FMI, Comisia Europeană și Banca Mon­dia­lă, cele trei instituții care participă la acor­dul de susținere a României de peste 5 mld. euro, încheiat în martie pentru o pe­rioa­dă de doi ani, perioadă care acoperă așa­dar și anul electoral 2012.

Șeful statului a reiterat că este un susți­nător al noului “Acord preventiv” chiar dacă vom avea alegeri anul viitor, după ce, la finele lui aprilie, afirmase la postul public de televiziune că anul electoral l-a deter­mi­nat să fie un puternic susținător al aces­tui acord pentru că, în lipsa unor con­strângeri din partea instituțiilor inter­na­ționale era posibil să fi existat “derapaje” în susținerea politicilor de restructurare.

Șeful statului a reluat ceea ce Guvernul decisese deja, anume că data aderării la zona euro rămâne 2015 acesta fiind un stimulent pentru continuarea reformelor, anul 2014 urmând să demonstreze dacă obiectivul este fezabil.

Președintele a arătat, de asemenea, că o liberalizare completă a prețurilor la gaze și energie electrică pentru populație ar trebui să fie amânată până în anul 2015, punct de vedere exprimat de partea română în discuțiile cu creditorii internaționali.

Șeful statului a susținut că, dacă scopul eco­nomiei este să reziste competiției, popu­lația nu poate suporta această com­pe­tiție din cauza salariilor mult mai mici decât în țările zo­nei euro – ceea ce presupune o libe­ralizare pe două paliere, într-o primă etapă pentru economie și, mai târziu, pentru populație.

FMI ceruse în februarie ca Bucureștiul să renunțe la prețurile reglementate la gaze și energie electrică.

Ce a spus președintele Băsescu după întălnirea cu FMI

  • Acordul cu FMI este de tip “precauție”. El nu vizează o situație dificilă, ci continuarea reformelor cu asistență financiară internațională.

  • Datele preliminare pentru T 1 2011 ne îndreptățesc să sperăm la o creștere economică de 0,4 – 0,6% față de T 4 2010.

  • Ieșim din recesiune, dar nu și din criză, trebuie să rămâne prevăzători.

  • Prognoza de creștere economică pentru 2011 rămâne la 1,5% din PIB, iar pentru 2012 scade de la 4,5% la 3,5 – 4% din PIB.

  • Reducerea contribuțiilor CAS nu este posibilă în 2011 din cuza că în 2012 deficitul trebuie să scadă de la 4,4% din PIB la sub 3% din PIB.

  • Deficitul pentru anul 2010 a fost corect calculat, discuțiile cu Eurostat fiind provocate de faptul că România calculează deficiutul pe cash, iar Eurostat pe ESA.

  • O liberalizare completă a prețurilor la gaze și energie electrică pentru populație ar trebui să fie amânată până în anul 2015, întrucât populația are salarii prea mici în comparație cu alte țări din UE.

  • Anul 2015 rămâne ca obiectiv pentru admiterea României în zona euro, 2014 urmând să arate dacă acest lucru este posibil.

Subiecte #CAS#contributii sociale#deficit#FMI#pib#recesiune#Traian Basescu#vriză