Fondul Monetar International (FMI) sustine astazi la Bucuresti una dintre cele mai asteptate conferinte de presa din istoria de 20 de ani a relatiilor sale cu Romania in care vom afla care sunt masurile de taiere de cheltuieli avute in vedere de Guvern si daca acestea sunt suficiente pentru a primi si a doua transa din imprumutul aprobat in primavara.
In cadrul negocierilor din cadrul primei evaluari a acordului stand-by, FMI a agreat directionarea unei parti din bani pentru finantarea deficitului bugetar, dar a cerut la schimb taieri drastice de personal.
Reducerea cu 150.000 a personalului din aparatul de stat a ajuns pe masa Guvernului ca principala masura de ajustare a deficitului bugetar discutata cu misiunea FMI, insa lipseste sprijinul politic din partea PSD.
Fondul cere reducerea cheltuielilor cu circa 1% din PIB pentru corectarea derapajului bugetar, iar ajustarea de personal este pana in prezent prima masura concreta.
Ieri la Ministerul Finantelor au avut loc negocieri intense cu expertii FMI pe marginea noii scrisori de intentie prin care sa fie modificat acordul din primavara.
Concediu fara plata pentru bugetari, economie de 300 mil. euro
Ramane de vazut daca va fi finalizata scrisoarea pana la plecarea misiunii Fondului avand in vedere ca este necesar acordul tuturor membrilor Guvernului si ca mai existau disensiuni intre reprezentantii Coalitiei, legate de modalitatile de ajustare a cheltuielilor.
O alta masura discutata de autoritati cu expertii FMI este ca toti bugetarii, atat de la nivelul autoritatilor locale si centrale, cat si institutii descentralizate, sa intre in concediu fara plata pe o perioada de 2-3 saptamani incepand din septembrie pana in noiembrie, masura care ar aduce o economie la buget de 0,3% din PIB.
In directia reducerii cheltuielilor bugetare, Guvernul a decis sa restructureze 226 de agentii, astfel incat sa ramana doar 107, urmand ca 9.200 de posturi sa fie eliberate.
Veniturile proprii ale agentiilor vor fi virate direct la buget, realizandu-se economii totale de circa 150 milioane euro.
Analistii sustin ca reducerea cheltuielilor publice este inevitabila pentru corectarea deficitului bugetar, dar sustin ca ajustarile ar trebui sa vizeze in primul rand salariile, nu concedierile.
In urma discutiilor cu expertii Fondului Monetar a fost agreata o majorare a deficitului bugetar de la 4,6% din PIB la 7,2% din PIB, pe fondul unei revizuiri a contractiei economice estimate pentru acest an de la minus 4% la minus 8,5%.
“Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%. Din discutiile cu Fondul estimam o contractie de 8,4-8,5% in acest an”, a declarat vineri ministrul finantelor Gheorghe Pogea. Principala problema este pana la ce nivel este finantabil deficitul bugetar in conditii rezonabile.
Ministerul Finantelor a facut calcule pentru a vedea modalitatile de finantare si a decis ca este necesara si o emisiune de eurobonduri de minimum 500 mil. euro. Pana la 17 august, Finantele asteapta oferte din partea bancilor de investitii pentru participarea la licitatia de selectie a intermediarului emisiunii de eurobonduri, care va avea loc pana la sfarsitul acestui an. Decizia vine dupa ce Finantele au anuntat si lansarea de titluri de stat in valuta pe piata interna, in suma de 300 mil. euro.
Miza este si daca Romania va putea sa scape fara majorarea impozitelor in 2009 si in anii urmatori.
Calendarul pentru euro, in pericol
Ungaria a fost pusa in situatia de a negocia rectificarea in crestere a deficitului bugetar pentru acest an, FMI permitand majorarea tintei cu un punct procentual, la 3,9% din PIB, in schimbul majorarii TVA.
Reducerea cheltuielilor publice este inevitabila pentru ajustarea deficitului bugetar, dar corectiile ar trebui sa vizeze in primul rand salariile, si nu concedierile, potrivit analistilor.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca era inevitabila reducerea cheltuielilor din segmentul public sustinand ca pe termen lung am putea sa ne revenim mai repede daca aceste decizii vor fi implementate.
“Somajul a crescut foarte rapid in prima parte a anului, in conditiile in care nu suntem obisnuiti cu o rata atat de mare. Mi-as dori ca reducerea de cheltuieli sa fie realizata mai degraba prin reducerea salariilor decat prin dat afara oameni.”
In ceea ce priveste masura de inghetare a salariilor, Anghel sustine ca s-ar putea sa nu fie suficienta, acestea trebuind sa fie reduse.
Temerea FMI si a UE este ca Guvernul nu va fi capabil sa ajusteze deficitul bugetar estimat anul acesta la 7% din PIB pana la 3% din PIB in 2011, ceea ce ar compromite calendarul de adoptare a monedei euro.
“Este absolut necesar sa ne incadram in prevederile tratatului de la Maas tricht pentru a adopta moneda unica. Redu cerea deficitului bugetar la 3% pana la sfarsitul lui 2011 este un obiectiv ambitios, in conditiile in care pana atunci vom avea si scadente, va trebui sa mai platim din datorii. Este un obiectiv ideal, dar nu poate fi indeplinit doar prin inghetarea salariilor si a pensiilor”, a spus Anghel.
La randul sau Nicolaie Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, apreciaza ca este cert ca avem nevoie atat de reducere de personal, cat si de salarii, dar crede ca cifra vehiculata initial, de 20%, ar fi prea mare. “Daca ne-am axa doar pe redu cerea de personal, de exemplu, am asista la un salt puternic al ratei somajului.”
O reducere a numarului bugetarilor cu 10% ar determina o crestere a so majului cu circa 1-1,5%, ceea ce re prezinta un nivel suportabil, potrivit lui Chidesciuc.
Pentru atingerea tintei de deficit bugetar de 3% pana la sfarsitul lui 2011 ar trebui aplicate mai intai reducerile de personal si salarii in sistemul bugetar.
“Nu sunt convinsa ca aceste masuri sunt suficiente. E cert ca sunt institutii supraincarcate de personal si acolo ar trebui sa se actioneze. In primul rand este nevoie de o eficientizare a muncii, dar in acelasi timp ar trebui sa se umble la sis temul de prime si sa se rezolve problema cu pensiile speciale. De asemenea este nevoie de o implementare a legii sala rizarii unice pe baze mult mai realiste”, a comentat Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.
In acest moment, majorarea taxelor ar fi o eroare majora in opinia analistilor.
“Poti sa majorezi taxele in momentul in care economia functioneaza la capa citate maxima. Pe de alta parte, de ce sa majoram? Ca sa sustinem un sistem public ineficient? Aparatul de stat trebuie restructurat, nu sustinut prin majorari de taxe si impozite”, a spus Anghel.
Nici economistul-sef al ING nu este adeptul majorarii taxelor si impozitelor, mai ales in aceasta perioada.
“Ar trebui reduse mai intai chel tuielile cu salariile. Salariile din sistemul bugetar sunt de 1,2-1,3 ori mai mari decat cele din mediul privat, asadar este suficient loc de reduceri. Doar daca aceste masuri nu vor produce rezultatele asteptate s-ar putea trece la majorarea taxelor.”
Hancila spera sa nu se ajunga la majorarea impozitelor pentru a se ajunge la tinta de deficit bugetar de 3% pana la sfarsitul lui 2011, explicand ca ar fi incorect ca tot sistemul privat sa aiba de suferit.
“In primul rand, ar trebui sa se restructureze cheltuielile bugetare, care nu se mai justifica. In acelasi timp, nu e cazul ca taxele sa fie majorate in conditiile in care economia a cazut foarte mult si va mai dura pana isi va reveni. Trebuie sa se treaca la reformele structurale care au fost amanate tot timpul din ’90 incoace”, a precizat Hancila.
Ce crede mediul de business
“Masura reducerii este absolut necesara si este bine ca a fost luata. Insa numarul de disponibilizati nu spune nimic, atat timp cat nu se stie procentul reducerii de costuri, avand in vedere ca vor fi oferite si salarii compensatorii. Decizia a fost luata in ceasul al 12-lea, insa trebuia luata in primavara”, a declarat Marius Marin, CEO al producatorului de materiale de constructii Macon Deva si vicepresedintele Asociatiei Pro BCA.
Marin afirma ca toate aceste masuri trebuie sa fie coordonate unei strategii clare de iesire din criza a guvernului, insa din pacate aceasta strategie lipseste.
“Mediul de afaceri trebuie sa stie in ce directie va merge guvernul, ce sectoare se vor dezvolta si ce investitii vor fi facute. In urma negocierilor cu Fondul Monetar International, autoritatile trebuie sa iasa cu o declaratie catre oamenii de business, pentru a explica ce se va intampla cu fiscalitatea in urmatorii trei-patru ani”, spune Marin.
ARIS, prima agentie restructurata
Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) va intra in componenta Ministerului pentru IMM -uri, a declarat Constantin Nita, ministrul pentru IMM. ARIS a fost infiintata in anul 2002, in timpul Guvernului Nastase, are 23 de angajati, iar principala activitate a institutiei este asistenta tehnica pentru investitiile straine mai mari de un milion de euro. Bugetul aprobat de Guvern pentru ARIS in acest an este de 400.000 de euro. Astfel, prima agentie restructurata de guvern, este cea care se ocupa de atragerea investitorilor, chiar cei care lipsesc in aceasta perioada de criza.