Subvenționarea energiei costă guvernele lumii aproape 2.000 de miliarde de dolari, descurajează investițiile private și-i ajută pe consumatorii înstăriți mai puțin decât pe cei săraci, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Internațional, care recomandă creșterea progresivă a prețurilor energiei, scrie Bloomberg.
Raportul, care acoperă 176 de țări și recomanda ca majorarea treptată a prețurilor energiei să fie însoțită de măsuri care-i protejează pe cei saraci. Renunțarea la subvenții ar ajuta, de asemenea, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, estimează specialiștii de la FMI.
„Subvenționarea energiei este mare și dăunătoare. Aceasta duce la consum exagerat de energie, absoarbe resursele sectorului public care pot fi utilizate în scopuri mai folositoare și sunt mai benefice celor bogați decât celor săraci“, se menționează în raport.
Studiul dă FMI muniție pentru ceea ce descrie a fi „o temă des discutată“ de statele membre. Reticența autorităților de a lăsa prețurile energiei să crească a blocat sau a epuizat programele de asistență financiară stabilite pentru țări precum Ucraina și Pakistan.
Raportul arată că aceste state cheltuie mai mult pe subvenționarea energiei decât pe sănătate publică și educație.
Studiul nu avertizează doar în privința economiilor emergente și identifică SUA drept țara care subvenționează cel mai mult energia. Suma s-a ridicat la 502 miliarde de euro în 2011.
„Economiile avansate nu vând energie sub costul cu care se aprovizionează, dar nu taxează energia îndeajuns“, a afirmat Carlo Cottarelli, directorul de afaceri fiscale al FMI.
Economiile avansate au o pondere de 40% în totalul subvențiilor. După SUA, pe următoarele locuri de situează China și Rusia.
FMI argumentează că subvenționerea poate avea ca efect profituri mai reduse pentru producătorii de energie, ceea ce face mai dificil pentru aceștia să atragă investitori. De asemenea, subvențiile încurajează specula chiar și în economiile avansate, după cum o demonstrează canadienii care vin în SUA pentru a cumpăra combustibil mai ieftin.
Însă încercările de a lăsa prețurile energiei să crească au fost adesea zădărnicite de turbulențele sociale pe care le creează.
„Lipsa sprijinului public pentru reformă în domeniul subvențiilor reflectă, în parte, lipsa de încredere în capacitatea guvernelor de a a muta economiile bugetare care ar rezulta astfel încât să beneficieze populația, dar și îngrijorările că grupurile vulnerabile nu vor fi protejate“, se mai arată în studiul citat.