Guvernul Nastase trebuie sa tina in frau salariile din sectorul energetic, in special de la Petrom, daca vrea sa primeasca transa a patra din imprumutul stand-by acordat de Fondul Monetar International in urma cu un an.
In caz contrar, inflatia, care a devenit tinta preferata a FMI, ar putea scapa de sub control anul viitor si atunci s-ar narui intreg programul.
Salariile din sectorul energetic, aflat in subordinea ministerului industriei, au depasit deja plafoanele anuale stabilite impreuna cu FMI. Problema Guvernului este ca va fi nevoie chiar de reduceri salariale. De prime si bonusuri, frecvente in companii ca Petrom sau Termoelectrica, nu mai poate fi vorba anul acesta.
In ciuda unei declaratii foarte generaose la adresa performantelor economice ale Guvernului, FMI nu are inca incredere ca totul va merge bine si asteapta sa vada indeplinit un nou set de preconditii cu termene precise, negociate pe parcursul mai multor zile pana la patru dimineata.
FMI ia in calcul riscul ca problema salariilor din companii ca Petrom, Termoelectrica si Electrica sa dea peste cap tendinta de scadere peste asteptari a inflatiei – deja titlu de glorie pentru autoritati -, in principal sub presiunea majorarii salariului minim pe economie la 2.500.000 lei.
Din aceasta cauza, in fruntea listei de preconditii se afla reducerea salariilor din sectorul energetic, care nu au putut fi tinute sub control pe parcursul anului. In cazul Petrom, tinta stabilita initial pentru luna septembrie a fost depasita intr-o asemenea masura incat nici plafonul anual nu mai poate fi respectat. Aceasta in ciuda reducerii de personal prin mult discutata externalizare de la inceputul verii, care practic nu s-a vazut la nivelul cheltuielilor salariale ale Petrom. La fel de darnice cu salariile au fost Termoelectrica si Electrica. FMI a acceptat o reducere a tintei anuale pentru cresterea salariilor in companiile respective, insa asteapta sa vada daca macar aceasta va fi respectata, stiind din experienta ce rezistenta sindicala puternica va intampina anularea oricaror prime si bonusuri pana la sfarsitul anului si diminuarea unor salarii.
Riscul ca majorarea salariului minim si continuarea cresterii salariilor in sectorul de stat ar putea pune sub semnul intrebarii credibilitatea unei tendinte care inca nu a fost dusa pana la capat.
Expertii Fondului invoca in principal faptul ca scaderea mai rapida a inflatiei a fost mult ajutata de conjunctura externa foarte favorabila, care a permis “conservarea” cursului leu/dolar timp de aproape sase luni. De asemenea, iau in calcul experienta altor tari care au reusit sa duca inflatia in jos pana spre 12%, pentru ca apoi procesul sa se blocheze din cauza nerezolvarii problemelor structurale.
“Este adevarat ca in evolutia inflatiei ne-a ajutat si faptul ca in acest an Romania a fost un importator de dezinflatie”, afirma guvernatorul BNR, care apreciaza ca singura problema ramasa de rezolvat pentru a gestiona inflatia este de natura structurala. “Producatori de bani inflationisti au ramas doar furnizorii de utilitati si Petrom”, spune Mugur Isarescu.
Ministrul finantelor Mihai Tanasescu afirma ca FMI a laudat scaderea mai rapida a inflatiei si nu a cerut ancore suplimentare pentru inflatie. Masuri de siguranta sunt insa reducerea consumului printr-un deficit bugetar de numai 2,65% din PIB si angajamentele de disciplinare a companiilor din sectorul energetic.
“Performanta din acest an se bazeaza pe politica fiscala si monetara dusa de noi, precum si pe disciplinarea companiilor furnizoare de utilitati”, sustine ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
Inflatia va fi menajata la inceputul anului viitor prin amanarea majorarii de pret la gazele naturale pana in martie. Pe de alta parte insa, va resimti o anumita presiune din faptul ca banca centrala va incepe sa dea drumul la deprecierea leului fata de dolari, dupa cum a recomandat FMI pentru mentinerea competitivitatii externe si descurajarea creditarii in dolari.
FMI nu mai face cadouri de sarbatori: transa a patra, la anul
Negociatorul-sef al FMI Neven Mates a parasit vineri Romania cu un nou memorandum suplimentar – al doilea – care prevede prelungirea cu patru luni a acordului stand-by incheiat in urma cu un an, pana in august 2003.
Timpul suplimentar ar urma sa permita indeplinirea tuturor angajamentelor aflate in intarziere, inclusiv privatizarea Bancii Comerciale Romane.
“Noua scrisoare de intentie este o prelungire a acordului in vigoare, care pune baza eliberarii transei a patra. Momemorandumul urmeaza sa fie discutat de catre departamentele specializate ale FMI si va intra in board la inceputul anului viitor”, afirma ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
Pana anul viitor autoritatile au de indeplinit mai multe preconditii, intre care reducerea salariilor in sectorul energetic, continuarea pregatirilor de privatizare la Petrom, cu aprobarea strategiei de privatizare pana la 31 decembrie, si la cele doua Distrigaz, reluarea privatizarii BCR, continuarea reformelor structurale.
O mare victorie in negocierile cu FMI este considerata amanarea majorarii tarifelor la gazele naturale pana in martie 2003. De asemenea, reprezentantii FMI si ai Guvernului au stabilit sa mentina, in anul 2003, preturile la energia electrica si energia termica exprimate in dolari, la nivelul stabilit in luna iulie 2002.
Guvernul trebuie sa continue procesul de deconectare a rau-platinicilor de la furnizarea de energie electrica, energie termica si gaze naturale si sa accelereze procesul de privatizare a companiilor cu mai mult de 1.000 de salariati ramase in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare.
Scrisoarea suplimentara include si referiri la o noua rectificare pozitiva a bugetului de stat, in conditiile unor ajustari la nivelul bugetului general consolidat.
Printre ordonatorii de credite care vor primi fonduri suplimentare se numara Ministerul Justitiei, Ministerul Industriei si Ministerul Educatiei.
In domeniul politicii salariale, Guvernul s-a angajat din nou sa intareasca disciplina salariala in companiile de stat monitorizate prin implementarea unor “ajustari” salariale in stricta corelatie cu cresterea preturilor si rezultatele economico-financiare ale acestor societati.
FMI a aprobat, la sfarsitul lunii august, un alt memorandum suplimentar de politici economice din cadrul acordului stand-by, ceea ce a permis eliberarea transelor doi si trei din imprumut, in valoare de 109 milioane de dolari.