Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale va începe astăzi a patra evaluare a acordului stand-by preventiv, fiind pentru prima dată după mai bine de doi ani de austeritate când oficialii instituțiilor internaționale sunt “întâmpinați” de români în stradă, în mijlocul protestelor.
Protestele sunt rezultatul unor tensiuni sociale care s-au acumulat în timp și care mocneau, în condițiile în care în ultimii doi ani românii a trebuit să înghită “pilule” amare, agreate de autoritățile române cu FMI și Comisia Europeană, ce au venit sub forma tăierii salariilor bugetarilor cu 25% sau a majorării TVA cu 5%.Cu ajutorul măsurilor dure de austeritate și al rolului de “elev silitor în fața FMI”, România a reușit în ultimii ani să-și îmbunătățească imaginea în ochii investitorilor și ai agențiilor de rating. Și economia a reușit anul trecut chiar să revină în teritoriul pozitiv după doi ani de recesiune. Însă, avansul statistic al PIB nu a ajuns să fie resimțit de români. Iar aura de stabilitate riscă să se evapore odată cu protestele care par să fie de neoprit.
FMI caracteriza până acum programele cu România ca fiind un succes de natură să readucă încrederea investitorilor în economie și să mai alunge lipsa de încredere a populației privind viitrul. Însă, românii nu și-au recăpătat încrederea și, în plus, sătui de măsurile de austeritate, au ieșit în stradă să-și ceară drepturile.
“Mergând pe străzile Bucureștiului și făcând comparație cu acum un an, doi în urmă, observ o ameliorare a activității economice. În loc să văd magazine care se închid, văd magazine care se deschid. Cred că există sentimentul că am trecut hopul”, declara în noiembrie 2011 Jeffrey Franks, șeful misiunii de evaluare a FMI la emisiunea “După 20 de ani”, de la Pro TV.
Rămâne de văzut ce constatări vor face de această dată, până la sfârșitul vizitei, în 6 februarie, reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene “mergând pe străzile Bucureștiului” sau discutând cu autoritățile române, reprezentanți ai partidelor politice, sindicate, organizații de business, bănci și reprezentanți ai societății civile.
În majoritatea țărilor europene care au luat măsuri de austeritate fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a unor acorduri cu Uniunea Europeană și FMI scena politică s-a schimbat radical anul trecut. În Irlanda, Portugalia și Spania guvernul a fost schimbat în urma unor alegeri, în timp ce în Grecia premierul George Papandreou a demisionat din cauza presiunilor, soartă pe care a avut-o și omologul său italian Silvio Berlusconi. Ambii au lăsat pe umerii unor experți misiunea îndreptării economiei, tehnocrații Lucas Papademos și Mario Monti.
Evaluarea FMI ar trebui să fie pozitivă ținând cont că majoritatea criteriilor au fost îndeplinite: ținta de deficit bugetar a fost respectată, inflația a intrat în intervalul țintit de BNR. Poate autoritățile române vor încerca și vor reuși să negocieze cu reprezentanții misiunii FMI și ai Comisiei Europene măsuri de natură să detensioneze situația.
Teoretic, nu se pune însă problema unor măsuri populiste precum majorarea pensiilor sau alte măsuri care să pună presiune asupra bugetului având în vedere că autoritățile române trebuie să reducă în acest an deficitul bugetar sub 3% din PIB (pe metodologia europeană, ESA).
Auspiciile pentru acest an nu sunt foarte favorabile având în vedere că la nivelul zonei euro contracția pare să fi început din T4 2011.
Creșterea economică va încetini în acest an sub presiunea crizei datoriilor suverane, prognozele ajustate ale analiștilor mergând spre 0,5-1,5%. La deteriorarea perspectivelor de creștere economică în zona euro și perspectivele încetinirii activității de creditare se adaugă și efectul negativ mai mare din partea agriculturii – ca urmare a comparației cu producția agricolă de excepție din 2011 și a secetei dinspre finele anului.
Guvernul mizează pe o creștere economică de 1,8-2,3% în acest an.
Al nouălea acord pe care România l-a semnat anul trecut cu FMI și CE, de tip preventiv, are pe agendă stimularea economiei prin reforme structurale și atragerea unor investitori strategici pentru o serie de companii de stat. Rămâne de văzut dacă vor fi sau nu atrași banii de la Fond și de la Comisia Europeană având în vedere situația finanțelor publice și contextul extern incert.
Pe durata acordului parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reușit să iasă din recesiune, iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriașe și să genereze arierate. Iar economia a rămas în recesiune în 2009 și 2010. Autoritățile au susținut că vor asigura relansarea economiei, însă “rețeta” FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puțin spațiu pentru investiții publice.
Ce angajamente sunt în scrisoarea de intenție și în memorandumul tehnic
-
Reducerea anvelopei salariale sub 7,2% din PIB în 2012;
-
Creșterea prudentă a salariilor și pensiilor în acest an, în cazul în care condițiile economice vor permite;
-
Reducerea numărului de angajați în sectorul bugetar prin continuarea politicii de ocupare a unui singur post din șapte vacantate;
-
Arieratele companiilor de stat selectate trebuie să se reducă de la 15,9 mld. de lei la sfârșitul lunii decembrie 2011 la 5 mld. de lei în decembrie 2012;
-
BNR trebuie să informeze imediat FMI și CE în cazul în care rezerva valutară se diminuează cu mai mult de 600 mil. euro sau dacă stocul rezervei scade sub pragul de 23 mld. de euro;
-
Banca centrală trebuie să raporteze lunar stocul datoriei externe pe termen scurt în cazul băncilor și al companiilor;
-
Ministerul Finanțelor trebuie să informeze lunar FMI și CE privind datoria publică.