Aproape 19 mld. euro vor fi necesare pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt scadente, din care 9,6 mld. euro în contul băncilor și numai 3,9 mld. euro în contul statului. La acestea se vor adăuga datorii pe termen mediu și lung de 10,8 mld. euro care ajung la maturitate anul viitor. Pe acest segment, companiile vor avea cel mai mult de plătit/refinanțat, adică 5,2 mld. euro, urmate de bănci cu 4,7 mld. euro, în timp ce statul va avea nevoie de 0,9 mld. euro.

Pe lângă toate acestea, FMI estimează un necesar de finanțare a deficitului de cont curent de aproape 7 mld. euro. De asemenea, România va avea de acoperit ieșiri nete de capital aproximate la 1,6 mld. euro, incluzând investiții în acțiuni, derivative sau alte instrumente.
“38 mld. euro nu este mult. Nu mă îngrijorează datoria privată care este realizată prin intermediul băncilor și al companiilor care finanțează sucursalele locale. Își mută banii după cum există necesități. Nu este îngrijorătoare chiar dacă este pe termen scurt. Motivele de îngrijorare sunt legate strict de datoria publică, a cărei viteză de majorare este în creștere, iar veniturile bugetare nu pot să crească atât de repede în condițiile în care economia bate pasul pe loc. Pentru 2011 se estimează o creștere a economiei de circa 1%. Rămâne un semn de întrebare legat de finanțarea datoriei publice în 2011”, comentează analistul financiar Aurelian Dochia. La capitolul surse de finanțare, FMI ia în calcul intrări din investiții străine directe de 5,4 mld. euro și fluxuri de capital, inclusiv de la UE, de numai 0,4 mld. euro.

De asemenea, ar urma să fie refinanțate datoriile pe termen scurt de 18,6 mld. euro și vor fi contractate datorii pe termen mediu și lung de 12,4 mld. euro, din care 6,8 mld. euro în contul băncilor. Din programul de finanțare externă cu FMI, UE și Banca Mondială, România ar trebui să mai încaseze anul viitor 1,5 mld. euro.
Experții FMI avertizează că va fi nevoie de un management atent pentru asigurarea finanțării “line” a deficitului bugetar în contextul în care marja de dobândă legată de riscul de țară rămâne ridicată.

Fondul estimează că Finanțele vor putea să-și refacă rezervele de lichiditate consumate în ultimele luni în războiul dobânzilor cu băncile locale pe seama banilor de la UE și a programului de finanțare externă care ar urma să fie lansat în această toamnă cu un plafon de 7 mld. euro pe trei ani. Potrivit raportului, Ministerul Finanțelor va lansa titluri pe cinci ani în cadrul acestui program.
Fiind finanțatorul cu cea mai mare expunere pe România, FMI se așteaptă ca România să aibă o capacitate solidă de a-i da banii înapoi. Anul viitor, împrumuturile luate de România de la FMI vor ajunge să reprezinte un vârf de aproape 34% din rezervele valutare. În 2013-2014 plățile scadente vor reprezenta 12,8-14,1% din rezerve, nivel considerat “gestionabil”.

Subiecte #FMI#necesarul de bani al țării