Un pachet de măsuri dedicat pieței muncii, inclus în premieră într-un acord cu FMI și Comisia Europeană, va fi aplicat din toamnă, o echipă dedicată acestui subiect urmând să ajungă în România peste trei luni, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), după întâlnirea cu delegația Fondului.
Reprezentanții FMI au spus că este atipic acest program, fiind vorba de faptul că boardul Fondului a cerut unei misiuni să se ocupe nu numai de probleme macroeconomice, ci și de piața muncii din România, care a devenit una din zonele de maximă vulnerabilitate, potrivit președintelui BNS. El a adăugat că este posibilă o finanțare suplimentară din partea forurilor internaționale pe care România ar putea să o primească pentru aceste programe.România nu a avut o politică prin care să crească gradul de ocupare a populației și de aceea numărul de salariați din statistici a scăzut continuu, peste 700.000 de angajați au dispărut de pe statele de plată ale angajatorilor în mai puțin de doi ani. Soluția pe care au avut-o la recesiune, atât mediul privat, cât și cel de public, s-a bazat pe disponibilizări.
“Este
vorba de un ansamblu de măsuri coerente care să ducă la rezolvarea
problemelor de ocupare, dar și a problemelor sociale care vizează
câteva categorii vulnerabile, cum sunt tinerii, persoanele care au
peste 45 de ani, persoanele cu handicap și minoritățile”, a spus
Costin, citat de Mediafax.
Numărul de salariați cu forme legale de muncă a ajuns la 4,130 milioane la finele lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, existând de două ori mai puțini angajați cu forme legale decât în 1990, când numărul de salariați era de 8,1 milioane de persoane. Dar în realitate, cei care muncesc sunt mult mai mulți, populația ocupată fiind de peste 9 milioane de persoane.
O altă statistică, efectuată trimestrial de INS, și care a relevat că la finele anului trecut numărul de salariați era de 6,09 milioane de persoane, este făcută printr-o anchetă în aproximativ 30.000 de gospodării. Explicația pe care a dat-o Statistica pentru diferența dintre cele două raportări este că în anchetele din gospodării au intrat și angajații din forțele armate (260.000 de “bugetari speciali”, din structurile secrete ale Ministerului de Interne, Apărare, SRI, SPP etc.), dar și persoanele care lucrează în “sectorul informal sau la negru”.
Codul muncii a avut parte în 2011 de cea mai importantă modificare din ultimii nouă ani, la presiunile mai mult sau mai puțin directe ale FMI, legea intrând în vigoare la începutul lunii mai. Guvernul a motivat necesitatea schimbării legislației muncii din nevoia de flexibilizare a pieței muncii, solicitată de angajatori și de investitorii străini.
Principalele schimbări aduse prin legea de modificare a Codului muncii vizează în mod special aspecte legate de prelungirea perioadei de probă, a contractelor temporare de muncă și a contractelor pe perioadă determinată de timp, dar și majorarea sancțiunilor aplicate angajatorului pentru munca la negru.
Noul Cod al muncii duce la o flexibilizare a pieței, în așa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70%. România are una dintre cele mai mici rate de ocupare (raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă și angajații care lucrează legal) din Europa.