Adunarea Generală a Acționarilor de la Fondul Proprietatea este așteptată cu nerăbdare de întreaga piață, deoarece va fi un prim semnal privind raportul de forțe din acționariatul fondului, după ce statul român a pierdut controlul.
În cele opt luni de la listare, statul a cedat 30% din acțiunile FP persoanelor îndreptățite să primească despăgubiri, iar de la acestea, aproape 20% din acțiuni au ajuns la fonduri străine. Astfel, următoarea AGA ar putea arăta care sunt intențiile acestor fonduri care au preluat pachete semnificative de acțiuni la FP.“Următoarea AGA la FP va avea loc cel mai probabil în luna noiembrie, după aprobarea preliminară din partea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare a modificărilor propuse pentru actul constitutiv al Fondului. Ne așteptăm ca participația statului român la Fond să scadă la zero în următoarele luni – cu excepția acțiunilor neplătite blocate pe care statul roman nu le poate folosi pentru despăgubiri. Momentul convocării AGA nu depinde de evoluția participației Guvernului, ci de aprobarea preliminară din partea CNVM”, a declarat pentru ZF Greg Konieczny, managerul FP.
Statul român, prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, a rămas cu o participație de 6,17% din FP după ce în ultimii cinci ani a despăgubit câteva mii de persoane cu acțiuni în contul imobilelor confiscate de regimul comunist. Prin listarea la Bursă, dar mai ales prin tranzacțiile de pe piața gri, restul din capital a ajuns să fie deținut de fonduri străine de investiții, persoane private și societăți de investiții. Statul român mai trebuie să aducă aport la capitalul Fondului un pachet de 351 milioane de acțiuni (cca 2,6% din capital), înregistrat în prezent ca indisponibil la Depozitarul Central, instituția care ține registrul acționarilor FP.
Pachetul de 6,17% din FP, așteptat să se epuizeze pe despăgubiri până în octombrie, face din statul român cel mai mare acționar direct instituțional al fondului însă nu îi mai permite să controleze fondul.
Pentru a deține controlul deciziilor și pentru a se asigura că Fondul nu va fi deturnat de la scopul pentru care a fost creat, încă din 2005, statul a limitat drepturile de vot ale acționarilor privați. Prin lege, statul a stabilit ca atât timp cât deține o participație de peste 33% din capital, drepturile de vot ale celorlalți acționari vor fi limitate.
Altfel spus, atât timp cât pachetul deținut de stat la FP a fost de peste 33% din capital, doar statul român a votat în cadrul AGA cu toate acțiunile, în timp ce acționarii cu peste 1% din capitalul fondului au votat doar cu jumătate din acțiuni. Grație acestei limitări a dreptului de vot, stipulată și în actul constitutiv al fondului, de-a lungul celor cinci ani de funcționare a FP, statul a reușit să își impună propriii reprezentanți la conducerea fondului, deși aceștia erau numiți în funcție de apartenența politică și nu aveau întotdeauna pregătirea necesară.
Alături de ridicarea restricțiilor de vot, care au rămas fără obiect odată ce statul mai are doar 6,17% din fond, administratorul mai pregătește și alte modificări ale actului constitutiv. Întrebat de ZF despre natura acestor modificări, administratorul a spus că nu comentează asupra modificărilor concrete propuse a fi aduse actului constitutiv, dar că modificările propuse vor fi incluse în convocatorul pentru AGA Fondul Proprietatea și vor fi publicate pe pagina de internet a fondului cu cel puțin 30 de zile în avans.
Tot în noiembrie, administratorul va mai propune acționarilor ca fondul să se listeze la bursa de valori din Varșovia după ce listarea la București a eșuat în a aduce acționarilor un preț bun. În prezent, fondul se tranzacționează la bursa din București la un preț de 0,4325 lei/titlu, cu 61% sub valoarea activului net și cu 33% sub prețul din prima zi de tranzacționare. Capitalizarea bursieră a fondului este de 6 mld. lei, în condițiile în care valoarea activelor este de 15,35 mld. lei la 31 august.