România a atras până în martie 2011 2,15 miliarde de euro din fondurile europene, față de 600 de milioane de euro la sfârșitul anului 2009, dar o mare parte din banii plătiți anul trecut beneficiarilor de fonduri europene au fost prefinanțări, iar mulți beneficiari au rămas doar la acest stadiu.

“În acest moment, Guvernul nu mai are fonduri disponibile pentru acordare de prefinanțări decât într-o marjă foarte mică. Comisia Europană ne-a acordat un avans de 2 miliarde euro pentru prefinanțări la începutul lui 2007”, a spus ieri Cătălin Vătafu, consilierul premierului Emil Boc pe probleme de fonduri europene, la conferința “Caravana Fondurilor Europene în 2011 – Cum vor schimba fondurile europene România?”, organizată ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, AMPOSDRU, autoritatea de management care gestionează fondurile europene pentru resurse umane și Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Prefinanțările sunt bani alocați de la bugetul de stat pentru a-i ajuta pe beneficiari să demareze proiecte, iar rambursările sunt bani alocați de Comisia Europană după ce chel­­tuielile pe proiecte sunt justificate prin acte. Numai prin programul POSDRU, des­tinat dezvoltării resurslor umane, s-au acordat pre­finanțări cu o valoare de 425 de milioane de euro în perioada 2007- 2010, din plățile totale de 485 milioane de euro făcute în aceeași pe­rioadă.

Greul de-abia acum vine pentru românii care au început proiecte finanțate din fonduri europene, pentru că statul nu mai are bani de prefinanțări, iar rambursările sunt acordate numai dacă se depun actele care să justifice la Comisia Europeană cum s-au cheltuit banii.
De la sfârșitul anului trecut până pe 18 martie s-au făcut plăți în valoare de 450 de milioane de euro, astfel încât rata de absorbție a fondurilor europene a ajuns la 10,7% din cele aproape 20 de miliarde de euro pe care le avem la dispoziție până în 2013.

Cătălin Vătafu, consilierul premierului Emil Boc pe probleme de fonduri europene, susține că în economie vor intra 3 miliarde de euro până la finele anului din fonduri euro­pene ca plăți pentru beneficiari.
Vătafu declara în luna martie a anului trecut că, în 2010, ținta Guvernului era ca România să absoarbă între 1 și 1,3 miliarde de euro plăți. Bilanțul arată că anul trecut s-au făcut plăți în valoare de 1,14 miliarde de euro, din care circa 40% au fost plăți în cadrul axei de resurse umane, POSDRU.

Dacă vor fi plăți la proiecte europene de încă 3 mld. euro, la sfârșitul lunii decembrie 2011 suma totală a plăților se va ridica la 4,7 mld. euro, ceea ce ar însemna circa 25% din totalul fondurilor de 20 mld. euro puse la dispoziție de UE pe fonduri structurale pentru perioada 2007-2013. În afara acestora, Ro­mânia mai are la dispoziție încă 10 mld. euro fonduri europene pentru agricultură.

Programul care a avut cel mai accelerat ritm de creștere a plăților către beneficiari a fost POSDRU, prin care România are la dispoziție 4,25 de miliarde de euro pentru dez­voltarea resurselor umane și pentru care s-au semnat contracte în procent de peste 80% din valoarea totală. Unul din obiectivele acestui program, prin intermediul proiectelor căruia s-au făcut 20.000 de angajări, este instrui­rea a 1,65 milioane de români până în 2013.

“Pentru 2011, obiectivul nostru este ca valoarea plăților să fie de 250 de milioane de euro, astfel încât valoarea totală a plăților să ajungă la 735 de milioane de euro”, a spus Cristina Zevedei, șefa AMPOSDRU.
Zevedei a mai precizat că s-a decis și simplificarea mecanismului de rambursare, în așa fel încât, dacă până acum fiecare beneficiar trebuia să vină la autoritatea de management, în medie, cu câte 20 de bibliorafturi de documente prin care să ateste cum a cheltuit banii, de acum încolo s-a redus la un biblioraft. “Am avut un beneficiar care a adus 86 de bibliorafturi”, a mai spus ea.

Profesorul Ovidiu Nicolescu, președintele CNIPMMR, spune că: “Pentru ca absorbția fondurilor structurale să se facă mai rapid, trebuie schimbat sistemul de evaluare și motivare a personalului din sectorul public care lucrează în domeniu și care să fie bazat pe performanță. Gândiți-vă cum reacționează un funcțio­nar care lucrează în proiecte cu fonduri europene și cu un salariu de 200- 300 de euro pe lună când vede că un profe­sor sau un consultant dintr-un astfel de proiect primește 2.000- 3.000 de euro pe lună, la standarde europene”, a spus Nicolescu.

Interesul pentru fonduri europene este în creștere, lucru demonstrat și de cău­tarea unor surse alternative de finanțare de către români. Banca Transilvania, una dintre băncile care acordă cofinanțări pentru proiectele finanțate din fonduri euro­pene, dar care este implicată în patru proiecte cu o valoare de 3 milioane de euro, a cofinanțat în 2010 proiecte cu o valoare de peste 250 mil. lei (60 mil. euro) și a consiliat 700 de clienți.

“Capi­ta­lizăm pe experiența ultimilor doi ani și consolidăm parteneriatele cu firmele de consultanță, iar rezultatele confirmă acest lucru: în primul trimestru din acest an avem în lucru proiecte a căror valoare totală atinge 500 de milioane de lei, bani care pot fi disponibili în viitor în economie”, a spus Leonard Cornoiu, directo­rul departamentului de programe europene în cadrul Băncii Transil­vania.

Reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), instituția care garantează cu până la 80% creditele acordate de bănci firmelor mici și mijlocii, spun că a trecut perioada în care băncile și FNGCIMM trebuia “să se facă prieteni” și s-a reușit ca garanția acordată de acest fond să se facă în momentul în care banca acordă creditul.

“Anul trecut am dat 8.500 de garanții cu valori cuprinse între 7.000 și 2,5 milioane de euro, media fiind undeva la 100.000 de euro/proiect. Pentru anul acesta, estimăm că vom acorda 11.000 de garanții”, a spus Rodica Ionescu, consilier în cadrul FNGCIMM.

Pe de altă parte, Sorin Iorga, consilier în cadrul Uniu­nii Naționale a Patro­na­telor cu Capital Privat din România, îi sfătuiește pe cei care vor să acceseze fonduri europene să-și asigure întâi cash-flow-ul necesar, măcar pentru prima parte a pro­iectului. “Nu vă bazați că vă veți rezolva o problemă urgentă accesând fonduri europene, pentru accesarea lor tot este nevoie de cash-flow. Ele nu sunt nici pentru profit, iar perioada în care vin banii poate dura luni sau ani”, a spus Iorga.

Nu de aceeași părere este însă Simona Nicolescu, managing partner al firmei de consultanță Dynamic HR, care a câștigat patru pro­iecte finanțate prin POSDRU.
“În momentul în care la finele anilor 2008 și 2009 am ajuns la o cifră de afaceri care reprezenta numai 20 – 30% față de rezultatele din anii anteriori, singurul colac de salvare l-au reprezentat fondurile europene pentru resurse umane”, a spus Nicolaescu, care a avut anul trecut afaceri de 150.000 de euro și care estimează să încheie anul cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

Subiecte #conferinta de presa#fonduri europene#POSDRU#prefinanțări