Ministerul Muncii a elaborat doua proiecte de lege prin care intentioneaza sa suplimenteze fondurile pentru plata pensiilor din veniturile din privatizare si prin transferul de actiuni de la societatile supuse privatizarii. In acest moment, Romania are 6,3 milioane de pensionari, si putin peste patru milioane de salariati. In aceste conditii, un salariat sustine 1,5 pensionari, ceea ce face ca bugetul asigurarilor sociale sa inregistreze deficit. In primele sase luni ale acestui an, deficitul a fost de 2.611 miliarde de lei.
Opozitia parlamentara a criticat cele doua proiecte sustinand ca un fond suplimentar nu rezolva problema pensionarilor si ca sistemul public de pensii ar trebui schimbat in totalitate.
Fond de rezerva din bani din privatizare
Unul dintre proiecte prevede ca o cota din veniturile obtinute din privatizarea societatilor la care statul este actionar sa fie alocata pentru completarea fondului de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat si sustinerea sistemului public de pensii. Nivelul acestei cote urmeaza sa fie stabilit prin hotarare de Guvern.
Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale prevede ca din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva anual o cota de pana la 3% pentru constituirea unui fond de rezerva. Fondul se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii asigura Casei Nationale de Pensii posibilitatea sa constituie, din cota-parte aferenta veniturilor obtinute din privatizare, depozite la termen la Trezoreria statului, la dobanda stabilita de banci pentru astfel de depozite.
Sumele din aceste depozite vor putea fi utilizate pentru sustinerea sistemului public de pensii doar dupa o perioada de doi ani de la data intrarii in vigoare a legii.
Beneficii aditionale
Cel de-al doilea proiect elaborat de Ministerul Muncii prevede ca statul ar putea contribui cu actiuni detinute la societatile comerciale inscrise pe listele de privatizare la un fond care sa asigure, de doua ori pe an, beneficii aditionale pentru pensionarii din sistemul public de pensii.
Beneficiarii noului sistem vor fi pensionarii inclusi in sistemul public la o anumita data, care urmeaza sa fie stabilita de Executiv.
Fondul va fi constituit printr-un contract de societate civila, contributia individuala pentru inscriere urmand sa fie de un leu. Organismul de conducere va fi Consiliul de Coordonare, format din sapte membri si doi supleanti. Reglementarile si procedurile pentru aplicarea legii vor fi elaborate de Comisia pentru Controlul Pensiilor, care va supraveghea si activitatea Fondului.
Potrivit proiectului de act normativ, statul va transfera in proprietatea fondului, in termen de trei luni de la inceperea activitatii acestuia, cel putin 15% din actiunile detinute la societatile care urmeaza sa fie privatizate.
Activele fondului vor fi evaluate de doua ori pe an – la data de 1 martie si 1 septembrie – de catre doua firme de experti cu reputatie internationala. Daca evaluarile vor da rezultate diferite va fi luata in considerare media.
Platile catre beneficiari vor fi efectuate la 1 aprilie si 1 octombrie in fiecare an.
Astfel, pentru primii trei ani, fondul va distribui membrilor, in mod egal, o suma reprezentand intre 4% si 14% din valoarea activului corectata cu rata inflatiei. Rata anuala poate fi schimbata de comisie dupa primii trei ani, in scopul asigurarii unei distributii stabile a beneficiilor. Platile vor fi efectuate prin intermediul sistemului public de pensii, concomitent cu celelalte beneficii platite prin acest sistem. Fondul va fi administrat initial de trei banci sau societati financiare de renume international, care vor fi selectate in urma unei licitatii internationale organizate de Ministerul Finantelor. La fiecare alocare de active catre fond, fiecare administrator va primi o treime.
In cazul in care numarul pensionarilor membri ai fondului va scadea sub 500.000, Finantele vor selecta la prima licitatie un singur administrator financiar. Perioada de acordare a contractelor de administrare este de cinci ani, interval dupa care va fi reluata procedura licitatiei, la care pot participa si administratorii existenti.
Administratorii selectati vor alege fiecare o banca depozitara, cu avizul Consiliului de Coordonare. Activele fondului vor fi investite in conditii de siguranta, diversitate si de lichiditate adecvata. Printre posibilitatile de investitii se numara depozitele la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei, cu un capital de cel putin 50 de milioane de dolari, precum si obligatiuni sau titluri emise de Ministerul Finantelor sau BNR.
Proiectul de lege prevede ca cel mult jumatate din totalul activelor va fi investit in actiuni si valori mobiliare cotate la Bursa de Valori Bucuresti, cel mult 20% in actiuni de pe piata Rasdaq, si maxim 10% in obligatiuni, titluri si imprumuturi emise de autoritatile publice locale din Romania. Alte limite maxime sunt de 10% pentru obligatiunile emise de guverne straine sau fonduri straine cu rating international aprobat de comisie si de 5% pentru obligatiuni sau titluri emise de societati comerciale din Romania.
Opozitia spune nu
Reprezentanti ai PD, PNL si PRM au criticat cele doua proiecte ale Ministerului Muncii, in timp ce UDMR s-a declarat de acord, in principiu, cu acestea.
Presedintele democrat, Traian Basescu, a declarat ca un fond suplimentar pentru pensii reprezinta “o noua sursa de bani, in care sa-si bage mainile PSD, fara sa dea explicatii populatiei”. El considera ca realizarea de catre Casa Nationala de Pensii a unor depozite la Trezorerie este “un lucru anormal din punct de vedere financiar”. “Daca aceasta sursa ar fi destinata reasezarii sistemului de pensii, ar trebui ca banii sa fie varsati la fondul de pensii existent deja”, a explicat Basescu. Liberalii sustin, la randul lor, ca un fond suplimentar de pensii nu rezolva problema pensionarilor si ca sistemul public de pensii ar trebui schimbat in totalitate. “Pensia trebuie recalculata cu coeficientul minim de 45% din salariul mediu brut, la care trebuie adaugat coeficientul de vechime si totul sa tina cont de castigul din viata activa a persoanei respective”, a explicat vicepresedintele PNL Mona Musca. Ea a mai spus ca fondul de pensii trebuie sa fie independent, nepolitizat si autonom. La randul sau, liderul grupului parlamentar al PRM din Camera Deputatilor Lucian Bolcas a declarat ca intentia Ministerului Muncii de a constitui un fond alimentat din veniturile din privatizare pentru plata pensiilor reprezinta un lucru bizar si un “artificiu care se inventeaza la aceasta ora”. Vicepresedintele executiv al UDMR, deputatul Laszlo Borbely spune ca Uniunea nu ar avea nimic impotriva infiintarii unui astfel de fond, alimentat din veniturile din privatizare. El a spus ca in ultimii ani utilizarea veniturilor obtinute din privatizare a fost neclara. “Nu avem nimic impotriva ca acesti bani sa se foloseasca in scop util”, a adaugat Borbely.