Cu două săptămâni înaintea Adunării Generale din 29 aprilie un grup de acționari a înaintat Bursei propunerea de înjumătățire a capitalului social, de la 76,7 mil. lei la 38,3 mil. lei, prin reducerea valorii nominale de la 10 la 5 lei și distribuirea sumei rezultate către acționari sub formă de dividende extraordinare. La finele anului trecut BVB dispunea de lichidități de 63,3 mil. lei, astfel că suma rezultată din reducerea capitalului social ar reprezenta mai mult de jumătate din lichiditățile operatorului bursier.
Potrivit unor surse din piață, printre semnatarii propunerii se numără fondurile de investiții administrate de Franklin Templeton și cele ale companiei austriece Erste Sparinvest, cei mai mari acționari instituționali ai BVB.Greg Konieczny, vicepreședintele Franklin Templeton și managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea (FP), candidează pentru un loc în CA al BVB după demisia lui Daniel Țepeș. Oficialii Franklin Templeton nu au dorit să comenteze pe această temă.
Fondurile ar mai putea propune conducerii Bursei și includerea pe ordinea de zi a AGA a unei propuneri privind alegerea administratorilor în baza votului cumulativ. Azi, 14 aprilie, este ultima zi până la care pot fi depuse completări la ordinea zi de AGA.
“De la momentul în care Bursa a făcut acest excedent de lichidități s-a pus problema distribuirii banilor către acționari și reducerii capitalului social. Personal, cred că această propunere are șanse să treacă de această dată”, a spus Costel Ceocea, președintele SIF Moldova. Societatea este acționar cu peste 4% din BVB.
Ultima dată când s-a ridicat problema reducerii capitalului social a fost în noiembrie anul trecut, când Daniel Țepeș, pe atunci cel mai mare acționar al BVB, și Asociația Brokerilor, condusă de Dan Paul, ar fi trimis o cerere formală Consiliului Bursei. Ulterior, această cerere a fost retrasă. De asemenea, în AGA Bursei din septembrie 2010 societățile de brokeraj, atunci principalii acționari ai Bursei, au respins prin neprezentare propunerea managementului de a splita valoarea nominală a acțiunilor de la 10 lei la 1 leu.
“Structura acționariatului Bursei s-a schimbat. Brokerii
și-au vândut acțiunile către fonduri de investiții care văd altfel
lucrurile. Nu exclud ca noii acționari intrați la BVB să ceară noi
alegeri pentru conducerea Bursei”, a spus Valerian Ionescu,
directorul departamentului de tranzacționare pe piața de capital al
BCR.
Suma de 9 milioane de euro reprezintă mai mult de jumătate din lichiditățile de care dispune Bursa de Valori București. Lichiditățile au crescut puternic în anul de vârf 2007, când bursa a făcut un profit record de 29 mil. lei. Profitul din 2007 a fost capitalizat, în timp ce câștigurile din 2008 și 2009, care au fost mult mai mici, au fost distribuite sub formă dividende către acționari. O destinație a acestor lichidități, proiect care însă nu s-a concretizat, ar fi fost mutarea grupului BVB într-un sediu nou.
“Propunerea de distribuire a lichidităților este mai veche și face referire la faptul că Bursa ar trăi din dobânzile obținute din plasarea lichidităților, asemeni unui fond de investiții, fără a concretiza proiecte de dezvoltare”, a explicat Ionescu.
Ideea este susținută și de unele firme de brokeraj locale, care mai dețin în prezent acțiuni la Bursă și care nu sunt de acord ca operatorul de piață să stea cu banii la bancă, în timp ce majoritatea brokerilor suferă încă din cauza volumului redus de tranzacții din piață.