Lansarea târzie a programului Rabla în acest an și incertitudinile legate de numărul tichetelor au generat confuzie în piață, clienții amânând achizițiile, iar în eventualitatea sistării proiectului dealerii și consumatorii trebuie să se adapteze “noii realități”, afirmă Zoltan Brassai, directorul general al Ford România.
“Dacă Rabla se mai dă, bine, dacă nu se mai dă, e tot ok. E o realitate nouă. Eu cred că România a susținut cel mai mult acest program. În Italia programul a ținut doi ani, în Germania un an. În România durează de cinci ani și oamenii s-au obișnuit așa. Eu nu știu dacă mai există buget pentru acest program sau nu sau care este angajamentul cu FMI, însă claritatea și predictibilitatea sunt foarte importante în acest business. Dacă realitatea nouă este fără Rabla, atunci ne vom adapta cu toții. Și noi, și clienții, iar viața nu se oprește. Confuzia este ceva mai rău decât o realitate nouă”, a declarat Brassai.
Piața auto a continuat să scadă în acest an, iar unul dintre motive a fost reducerea numărului de clienți privați din cauza lansării târzii, în aprilie, a programului de înnoire a parcului auto Rabla, a afirmat reprezentantul companiei. Scăderea clienților persoane fizice a fost compensată însă, parțial, de creșterea numărului de flote. “Dacă și clienții privați ar cumpăra mașini noi, am avea o creștere, pentru că flotele au crescut”, a spus reprezentantul constructorului auto american.
El a afirmat că în loc de 40.000 de mașini vândute prin Rabla anul trecut, în 2012 vor fi doar 15.000 de unități, dar livrările de flote vor contribui în acest an la atingerea unui volum total al pieței de 94-95.000 de unități.
Programul Rabla 2012 a început în aprilie, fondurile destinate acestuia putând acoperi casarea a 30.000 de mașini vechi.
Ministrul mediului Rovana Plumb a anunțat la jumătatea anului că până la sfârșitul lunii iunie numărul tichetelor din programul Rabla va fi suplimentat cu 15.000, iar după rectificarea bugetară vor mai exista alte 15.000, decizia fiind luată pentru menținerea locurilor de muncă.
În ultimii doi ani prin acest program au fost casate 305.964 de mașini uzate și au fost cumpărate 101.766 de mașini noi, 40.269 dintre acestea fiind de producție românească, potrivit datelor Ministerului Mediului.
“Nu este bine să facem din România cimitirul mașinilor germane sau din Franța sau din vestul Europei. Nu este bine pentru România, nu e bine pentru economia românească, nu este bine pentru job-urile locale. Avantajul unei mașini noi nu este doar siguranța sau protejarea mediului, ci și asigurarea de locuri de muncă la dealeri și producători, TVA pentru stat”, a spus Brassai.
Astfel, ar fi indicat ca autoritățile să nu schimbe regulamentul privind importul de unități second-hand în condițiile existenței unor cereri de scădere a taxelor de înregistrare.
Pe de altă parte, cel mai important factor pentru susținerea producției auto locale este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii, potrivit șefului Ford România.
“Infrastructura este extrem de importantă, nu doar pentru Ford, ci pentru a atrage investiții în România. Calitatea oamenilor este foarte bună, locația geografică a României este foarte bună, costurile de producție sunt bune, iar dacă ai și o infrastructură bună, ai o poziție extrem de competitivă ca țară pentru a atrage investiții”, a spus el.
Zoltan Brassai, anterior directorul de operațiuni al Ford România, a preluat la 1 iulie conducerea companiei, după retragerea fostului director general Henrik Nenzen. El conduce operațiunile de vânzări Ford România, segmentul producției fiind gestionat de Jan Gijsen, directorul fabricii de la Craiova.
Ford a cheltuit peste 500 milioane euro pentru modernizarea și dezvoltarea fabricii de autovehicule din Craiova, parte a unui plan de investiții de 675 milioane euro, asumat la preluarea uzinei în 2007.
Constructorul auto american are o rețea de 28 dealeri în România, în 42 de locații, și comercializează pe piața locală 14 modele, atât autoturisme, cât și vehicule comerciale.