Joi, 2 aprilie 2015, la Galeria SENSO, Bd. Unirii nr. 15, sector 5, București, a avut loc vernisajul expoziției Formă și Expresie.
Vernisajul expoziției Formă și Expresie este o nouă manifestare cultural-artistică de referință în peisajul Bucureștilor, găzduită de Galeria SENSO, cea de-a doua din anul 2015, după succesul expoziției de pictură și grafică Arborele vieții a artistei Alma Redlinger.
Cuvântul de deschidere al expoziției a fost susținut de criticul de artă Dr. Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă din Constanța.
„Expoziția Formă și expresie celebrează un an de la revenirea Galeriei Senso în viața culturală bucureșteană și națională, fiind prilejul așteptat pentru a reaminti celor interesați că în acest spațiu s-au desfășurat manifestări culturale de ținută, s-au lansat cataloage și cărți, s-a inaugurat un spațiu frumos amenajat pentru achiziționarea unor piese de calitate, s-au prezentat lucrări recente din toate domeniile artelor vizuale. Este drumul pe care echipa Senso dorește să pășească în continuare, invitând publicul cu toată căldura la manifestările culturale pe care le organizează acum și le va realiza, cu audiența scontată, în viitor.
Între formele de sponsorizare pe care le practică fundațiile Fildas Art și Senso în domeniul artelor vizuale, este și aceea de a înlesni artiștilor accesul către materiale trebuincioase lucrului cotidian: culori, pânze, rame, bronz, marmură, piatră; ori, se știe, bronzul nu este ușor accesibil ca preț, iar tehnicile necesare prelucrării sale sunt cunoscute de un număr descrescător de personae. Iată de ce, aflând că Ana Zoe Pop și Cristian Pentelescu doresc să-și toarne singuri, în dificila și uitata tehnică numită «cire perdue» (ceară pierdută), lucrările recente de sculptură, le-am oferit posibilitatea să întreprindă acest demers, iar rezultatul este pe măsură.
Expoziția cuprinde un număr impresionant de piese, toate în material peren (bronzul în acest caz), realizate cu manualitate deplină, cu înțelegere pentru subtilitățile și reușitele tehnicii, cu dragoste pentru meserie și, desigur, cu talent. Deși fiecare dintre cei doi artiști lucrează în viziune personală și în manieră recognoscibilă – se și află, de altfel, la vârsta maturității creatoare –, ansamblul este nu numai unitar, ci și armonios. Volumele își etalează tridimensionalitatea în forme imaginate și lucrate cu măiestrie; alte materiale precum lemnul – la Ana Zoe Pop – și marmura la Cristian Pentelescu –, se integrează deplin și completează manifestarea prin calități specifice. Pentru o adecvată integrare în spațiul galeriei, expoziția cuprinde și lucrări de grafică realizată de Ana Zoe Pop. Sunt desene de sculptor, viguroase, profunde, făcând apel la resursele emoționale ale culorii.” (Anca Vlad, Președinte Fundația FILDAS ART)
Despre Ana Zoe Pop
„Preocupată de forma închisă, Ana Zoe Pop pare hotărâtă să rețină în spațiul ei dens, închis ermetic sau doar fortificat («numărați-i turnurile, priviți-i întăritura», ne îndeamnă, peste veacuri, psalmistul) și păzit de orice imixtiune exterioară, semnificațiile primare ale motivului reprezentat, pe cele deduse (formulate în cheie personală) sau doar sugerate; ne aflăm, de fapt, în etape diferite ale unui proces care și-a jalonat parcursul prin semne în alcătuirea cărora artista nu mai revine, considerându-le deja părți ale unui alfabet plastic elaborat și oferit publicului cu deplină alteritate (iar expozițiile personale și manifestările colective la care a participat fac parte din acest demers), atât pentru lectură, descifrare, cât și pentru filosofare.
Fără să-i fi văzut lucrările anterioare sau fără să fi asimilat zone importante ale simbolisticii și iconografiei creștine – pentru că despre credință este vorba în aceste forme abstractizate, sublimate, de o înaltă expresivitate – receptorul se poate întreba: cine sunt cei șaptezeci și doi, de ce fereastra are forma unei siluete care se îndepărtează, văzută la nivel de tors (pentru inițiați, desigur, dar nu toți privitorii se află într-o asemenea poziție privilegiată), de ce o stelă (formă precreștină) ne indică, prin gestul rugii sau prin etapele parcurse, drumul crucii, de ce un psalm scris este înconjurat în cele patru zări, comprimate și adunate laolaltă, de turnurile cetății, de ce acoperământul are uneori formă piramidală, de ce chipul este absent în momentul în care titlul îl evocă, de ce chivotul și-a ferecat tainele, de cea cărămida poartă cu sine în jurul axei centrale, multiplicabilă, amprenta chipurilor nimbate?
Răspunsurile evocă lumea apostolilor, formele devoțiunii, ale sacrificiului, euharistia, porunca, judecata, izbăvirea. Forma nu este numai închisă, ci și centripetă. Niciun vector de mișcare sau de energie nu străpunge această concentrare care derivă, de fapt, din drastice renunțări succesive: la raportul între plin și gol (și la spectacolul pe care acesta îl poate propune), la forme cursive sau discursive, la mișcare și ritm, la exterioritate, la captarea complice a luminii în procesul contemplării. Taina pe care ne-o dezvăluie această sculptură – în rondbos sau relief, doar în bronz, căruia i se asociază uneori lemnul – este atât de adâncă, încât în spațiul de maximă densitate (materială și ideatică deopotrivă), materia (contrar legilor fizicii, dar potrivit metafizicii) se evaporă, dispare, iar pentru uzul privitorilor rămâne doar nimbul, miracolul, transsubstanțierea.
Lucrările – sculptură și desen – realizate de Ana Zoe Pop și adunate laolaltă în expoziția Formă și expresie, menită să marcheze un an de la revenirea Galeriei Senso în circuit public, pot fi privite ca ofrandă adusă credinței și speranței, dar și ca obiecte plastice realizate cu har și meșteșug îndelung exersat. Ele arată că artista a străbătut etape însemnate în drumul cunoașterii, jalonate grație locului său de muncă – a fost o lungă perioadă, conservator al lucrărilor de sculptură aflate în patrimoniul galeriei de artă românească din cadrul Muzeului Național de Artă al României – de admirația pentru operele de referință ale sculpturii moderne românești. Amintind că prin <<Madona Stolojan>> – operă de o neprihănită originalitate – Dimitrie Paciurea a ctitorit un domeniu de investigație plastică ale cărui reverberații nu s-au epuizat încă – sugerăm o filiație de ordin spiritual mai mult decât onorantă.” (Dr. Doina Păuleanu – critic de artă, Directorul Muzeului de Artă Constanța).
Despre Cristian Pentelescu
„Cristian Pentelescu se prezintă în această expoziție în ipostaza (și am preluat titlul unei lucrări cuprinse în prezenta manifestare) unui artist matur, bun cunoscător al domeniului sculpturii în contemporaneitate și istorie – este, de altfel, un dascăl reputat – al repertoriului de forme la care poate face recurs, al resurselor sale imaginative, al tehnicilor specifice (de altfel greu de apropriat și utilizat).
Din acest ultim punct de vedere, turnarea pieselor expuse a fost realizată chiar de artist – în aceeași situație se află și Ana Zoe Pop pentru lucrările sale –, în tehnica «ceară pierdută» (adusă la strălucire încă din Grecia antică, spațiu mitic în care sculptura a ocupat un loc privilegiat), prin susținerea materială a Fundației Fildas Art.
Monumentale prin viziune și nu neaparat prin dimensiuni, lucrările prezentate de Cristian Pentelescu în această expoziție aduc laolaltă trasee abstracte și forme recognoscibile, suprafețe strălucitoare și zone în care materia a fost atacată, învinsă și oprită din mersul ei ascendent, forme rupte sau retezate care se cer prelungite mental și forme prelungi care se închid în ele însele, separații vremelnice sau combinații greu de argumentat și păstrat, o lume care pendulează între real și imaginar, între concret și metaforă, între recursul admirativ la formele știute și o inventivitate puternic filtrată, chiar cenzurată.
Sculptorul este atras de momentele de echilibru, de seninătate, pe care le înregistrează în procesul de creație și selecție descris anterior, iar acestea nu sunt rare; el știe, ca noi toți, de altfel, că într-o clepsidră nisipul curge până se epuizează, dar înregistrează și redă doar faptul în sine, fără a se lăsa doborât la gândul că timpul fuge ireparabil (în fond, forma poate fi inversată); rezultanta este o sculptură armonioasă și plăcută ochiului, sugestivă și lipsită de gesturi patetice, cu mesaj moral implicit dar nu insistent sau supărător. Ghemul s-a ordonat în trasee vizibile și previzibile, Inelul este un dar de ospitalitate, Cuplul rezistă netulburat, Contopirea tinde către forma perfecțiunii, dar nu-și leapădă sau neagă traseele adiacente. Poarta este, desigur, deschiderea așteptată, dar pragul este atât de înalt încât pare de netrecut, iar forma sa curbă își descarcă greutatea pe ziduri laterale, atacate de vreme; într-o altă ipostaziere, volume compacte îngustează trecerea, dar nu o suprimă; cea de-a treia poartă din această expoziție, de data aceasta în marmură – semn că motivul reprezintă o direcție de investigație și aprofundare constantă – își micșorează și geometrizează golul prin care s-ar putea păși, dând seamă de faptul că artistul veghează, cantifică, observă, califică.
Cred că nu există temă iconografică mai tulburătoare în sculptură decât cea numită Pietà (Maica Domnului ținându-și fiul mort pe genunchi), transpusă în marile galerii ale lumii și în muzeele noastre imaginare în reprezentări nepereche. La Cristian Pentelescu și în lucrarea din această expoziție, trupul inert și întors cu fața către țărână al fiului a devenit deja parte din rânduiala cosmică, în timp ce durerea răscolitoare a mamei s-a transformat pentru fiecare dintre noi, în arc protector.
Cu o sfială pe care împlinirile operei nu o justifică – dar este a omului și de aceea cu atât mai rară – Cristian Pentelescu își constituie un univers plastic plin de ispite și reușite vizuale, o lume a gândului senin și a aspirației către perfecțiunea formală, un univers în care meșteșugul devine artă, iar arta – meșteșug (tékhne), așa cum s-a întâmplat de mult, pilduitor, în Elada.” (Dr. Doina Păuleanu – critic de artă, Directorul Muzeului de Artă Constanța).
Expoziția Formă și Expresie poate fi vizitată în perioada 2-30 aprilie 2015 zilnic, de luni până vineri între orele 11.00 – 18.00, sâmbătă și duminică între orele 12.00 – 18.00.
Imagini din expoziție