Franklin Templeton și-ar putea lua adio de la Fondul Proprietatea

Compania americană Franklin Templeton și-ar putea încheia mai devreme decât a prevăzut mandatul de administrator al activelor de 2,5 miliarde de euro ale Fondului Proprietatea, după ce Curtea de Apel București a decis irevocabil să anuleze hotărârea din septembrie 2010 prin care compania a preluat oficial cârma fondului.

Motivul este legat de un viciu de procedură sau mai exact de nerespectarea termenului legal de 30 de zile înainte de derularea Adunării Generale a Acționarilor în care trebuia publicat în Monitorul Oficial documentul prin care Franklin Templeton a fost numit administrator. Documentul a fost publicat pe 23 august 2010, iar Adunarea Generală prin care acesta a fost aprobat a avut loc pe 6 septembrie 2010.

Din cauza acestui viciu de procedură, avocata Ioana Sfîrăială a atacat în instanță hotărârile AGA din 6 septembrie 2011 prin care Franklin Templeton a fost numit administrator, iar Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în decembrie 2011. Curtea de Apel București a respins ieri recursul Fondului Proprietatea, întărind decizia Tribunalului.

În urma acestor hotărâri judecătorești, Franklin Templeton nu ar mai fi administratorul FP, iar fosta conducere, în frunte cu Ionuț Popescu, își reia atribuțiile, iar toate hotărârile luate în ultimii doi ani, inclusiv în AGA, pot fi anulate, susțin unii avocați. Mai mult, Templeton ar trebui să-i returneze fondului cele 16 mil. euro încasate în ultimii doi ani sub formă de comisioane de administrare.

Alți specialiști spun că Templeton și-a asigurat spatele în ultimii ani prin alte decizii din AGA și că decizia Curții de Apel București nu are efecte concrete asupra fondului. Aceasta este și poziția Templeton. Administratorul susține că va ră­mâne în continuare manager având în vedere că mandatul său de administrator a fost reconfirmat de votul acționarilor în adu­nări generale ulterioare.

În timp ce interpretările diferă, un lucru este cert: în următorii ani situația Fondului Proprietatea va fi extrem de complicată, până ce toate litigiile se vor stinge. Acest lucru va afecta atât administrarea fondului, cât și evoluția acțiunilor pe bursă, fiind o lovitură pentru piața de capital din România, unde Fondul Proprietatea este cel mai important emitent în acest moment. Tranzacțiile cu acțiuni FP s-au ridicat la 1,8 mld. euro de la listare până în prezent.

Tot haosul pornește de la o decizie greșită luată în urmă cu doi ani de fosta conducere a Fondului Proprietatea, în frunte cu Ionuț Popescu, și trecută cu vederea de consultanții fondului și de Ministerul Finanțelor, principalul acționar de la acea vreme.

Dacă deciziile juridice și de business luate de administrator din septembrie 2010 până în prezent vor fi lovite de nulitate, implicațiile asupra fondului, acționarilor și întregii piețe de capital sunt greu de cuantificat. În ultimii doi ani administratorul a numit reprezentanți în conducerea companiilor de portofoliu și a distribuit dividende de peste un miliard de lei.

Acțiunile Fondului Proprietatea au fost suspendate de la tranzacționare în ședința de miercuri.

Franklin Templeton a preluat administrarea fondului în 2010 pentru un mandat de patru ani, responsabil de administrare fiind polonezul Greg Konieczny. După ce în ultimii doi ani s-au luptat cu statul, pentru a anula donația de la Romgaz, pentru a împiedica înființarea campionilor ener­getici, pentru managementul privat sau pentru listări, cei de la Templeton nici nu visau că mandatul lor va fi aruncat în aer de un avocat necunoscut. Litigiile cu Ioana Sfîrăială au blocat în ultimul an programul de răscumpărări de acțiuni al FP și listarea fondului la Varșovia, deciziile luate în acest sens neputând fi înregistrate la Registrul Comerțului.

Decizia de ieri a Curții de Apel București este însă cea mai mare victorie pe care Sfîrăială o obține împotriva Templeton. “Este o decizie așteptată. Instanța nu a făcut decât să constate nulitatea hotărârii luate în AGA din 6 septembrie 2010 prin care Franklin Templeton a fost numit administrator”, a declarat pentru ZF avocatul Ioana Sfîrăială.

,Avocații atrag atenția că decizia Curții de Apel cre­ează premisele ca un mic acționar să răstoarne unul dintre cei mai mari zece administratori de bani din lume de la cârma Fondului Proprietatea.

Un viciu de procedură cu miză de miliarde de euro

“Responsabilitatea de publicare a documentului în termenul legal apar­ține fostei conduceri a fondului în frunte cu Ionuț Popescu, care în 2010 deți­nea funcția de director general”, a spus Cristian Duțescu, avocat specializat în piața de capital.

Franklin Templeton a încercat să repare acest detaliu prin convocarea unor noi adunări generale în noiembrie 2010, noiembrie 2011 și aprilie 2012 prin care acționarii să reconfirme numirea sa ca administrator. Dar și deciziile adunărilor generale ulterioare datei de 6 septembrie 2010 sunt contestate în instanță de avocatul Ioana Sfîrăială, acționar al fondului.

Sfîrăială a devenit cel mai puternic adversar al Franklin Templeton în urma acestor litigii. A ajuns atât de temută, încât însuși Mark Mobius, milionarul care administrează miliarde de dolari pentru Templeton, venit în urmă cu două săptămâni în România să sărbătorească doi ani de la preluarea administrării FP, spunea că principala problemă pentru Fondul Proprietatea este în acest moment doamna Sfîrăială.

După ce s-au luptat doi ani cu statul, pentru a anula donația de la Romgaz, pentru a împiedica înființarea campionilor energetici, pentru managementul privat sau pentru listări, cei de la Templeton nici nu visau că mandatul lor va fi aruncat în aer de un avocat necunoscut. Litigiile cu Ioana Sfîrăială au blocat în ultimul an programul de răscumpărări de acțiuni al FP și listarea fondului la Varșovia, deciziile luate în acest sens neputând fi înregistrate la Registrul Comerțului.

Decizia de ieri a Curții de Apel București este însă cea mai mare victorie pe care Sfîrăială o obține împotriva Templeton.

“Este o decizie așteptată. Instanța nu a făcut decât să constate nulitatea hotărârii luate în AGA din 6 septembrie 2010 prin care Franklin Templeton a fost numit administrator”, a declarat pentru ZF avocatul Ioana Sfîrăială. Ea a mai spus că toate deciziile luate de Templeton în calitate de administrator al FP sunt lovite de nulitate și că americanii trebuie să dea înapoi banii încasați pentru administrarea FP.

Drept reacție, Franklin Templeton a emis un raport curent pe bursă prin care a anunțat că decizia Curții de Apel București nu schimbă nimic în situația Fondului Proprietatea.

“Este necesar să vedem decizia motivată a Curții de Apel București înainte de a comenta asupra înțelesului real al celei mai recente decizii, deoarece în prezent doar anunțul foarte scurt este disponibil. Cu toate acestea, pentru evitarea oricărei confuzii, administratorul fondului menționează că noua versiune a actului constitutiv la care face referire decizia instanței nu este cea în vigoare în prezent. Noi versiuni ale actului constitutiv au fost aprobate de către acționarii fondului cu o vastă majoritate în cadrul AGA din 29 noiembrie 2010, AGA din 23 noiembrie 2011 și AGA din aprilie 2012 (..) În consecință, Franklin Templeton va continua să admini­streze fondul”, se arată în raportul FP.

Despăgubirile cu acțiuni FP din ultimii doi ani ar putea fi anulate

Ioana Sfîrăială a mai adăugat că prin această decizie fondul va reveni la scopul pentru care a fost creat: fond de despăgubire a persoanelor expropriate de regimul comunist. În 2010, când a fost schimbat actul constitutiv prin numirea noului administrator, a fost schimbat și obiectul de activitate prin transformarea Proprietatea în fond de investiții.

“Odată ce Proprietatea va redeveni fond de despăgubiri nu mai este permisă acumularea de acțiuni și vor fi reintroduse pragurile care vor limita voturile. Pentru acționarii care dețin peste 5% din capital aproape că nu mai contează cât de multe acțiuni dețin, pentru că nu vor mai putea vota cu acțiunile peste acest prag”, a mai spus Ioana Sfîrăială.

Fondul american de hedging Elliott este cel mai mare acționar al fondului cu 15% din capital și poate vota acum cu toate acțiunile, după ce administratorul a ridicat pragurile de vot în noiembrie 2011.

Avocații atrag însă atenția că decizia Curții de Apel creează premisele ca un mic acționar să răstoarne unul dintre cei mai mari zece administratori de bani din lume de la cârma Fondului Proprietatea. Îngrijorarea este firească pentru că o astfel de decizie ar putea lovi de nulitate toate deciziile juridice și de business pe care le-a luat Franklin Templeton de la preluarea mandatului, spune avocații. Avocatul Gheorghe Piperea a declarat că există riscul ca nulitatea absolută a mandatului de administrator ar putea lovi de nulitate și distribuția dividendelor din ultimii doi ani, numirea de reprezentanți în Consiile de Administrație ale companiilor din portofoliul fondului dar și ridicarea pragurilor de vot.

“Impactul decizie Curții de Apel ar putea fi comparat cu cel al unei bombe nucleare pentru că toate deciziile AGA luate ulterior datei de 6 septembrie 2010 ar putea fi lovite de nulitate”, a spus Piperea.

Efectele pe bursă vor fi majore

Avocatul Cristian Duțescu a adăugat că impactul ar putea fi dezastruos pentru fond pentru că “nu există predictibilitate și nici certitudine cu privire la cine anume administrează fondul, iar acest lucru se va răsfrânge și asupra pieței de capital pentru că Proprietatea este cea mai tranzacționată companie de pe bursa de la București”.

Nicolae Ivan, cel care a condus de fondul la începuturi pentru ca mai apoi să treacă de partea cealaltă și să reprezinte interesele unui fond american, a comentat: “Un abuz permis de o legislație câteodată absurdă. Vedeți cum, cu legea în mână, dar nu și cu logica, domnul Dan Diaconescu a câștigat la licitația pentru privatizarea Oltchim”.

Investitorii de pe bursă nu sunt de acord cu modul în care voința acționarilor Fondului Proprietatea, exprimată de numeroase ori în adunările generale ale acționarilor, a fost anulată de o decizie a instanțelor judecătorești, în urma unor vicii de procedură.

“AIPC este alaături de acționarii Fondului Proprietatea și administratorul său, Franklin Templeton. Decizia de ieri a tribunalului nu face deciât să arate felul în care România se comportă față de investitorii straăini și autohtoni, generând haos asupra unor decizii aprobate de nenumărate ori în AGA FP. Se pare că în loc de a ne concentra pe atragerea invesțiilor străine fără de care Romania nu se poate dezvolta momentan din păcate noi ne concentrăm pe îndepărtarea acestora. În speța de față, ca o părere personală, cred că administratorii FP au reușit, prin hotările adunărilor generale ce au urmat, să corecteze eroarea făcută în 2010 de ministerul de finanțe și de către consultanții acestuia”, a declarat Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital (AIPC).

Ce consecințe ar putea avea pentru FP pierderea litigiilor cu Ioana Sfîrăială, într-un scenariu pesimist

Contractul de administrare cu Franklin Templeton ar putea fi anulat. Toate deciziile luate de administrator în ultimii doi ani devin anulabile, inclusiv hotărârile luate în AGA de la FP în ultimii doi ani, deoarece Templeton nu ar fi avut dreptul de a convoca AGA, nefiind administrator.

Hotărârea AGA prin care au fost eliminate restricțiile de vot poate fi anulată. Astfel, acționarii care au cumpărat pachete mari de acțiuni la FP în ultimii ani, precum Elliott sau City of London, ar fi prejudiciați, deoarece drepturile de vot le-ar fi limitate.

Templeton trebuie să returneze comisioanele încasate în această perioadă, în valoare de circa 16 mil. euro.

Ionuț Popescu, directorul general al FP înainte de venirea Templeton, ar putea fi repus în funcție. El a condus FP în perioada decembrie 2009-septembrie 2010. Tot el a convocat AGA din 6 septembrie 2010 pentru desemnarea Franklin Templeton ca administrator, deci poate fi responsabil pentru neregulile care au condus la anularea hotărârilor AGA. Contactat de ZF, Ionuț Popescu nu a dorit să comenteze.

Despăgubirile cu acțiuni FP derulate după 6 septembrie 2010 ar putea fi anulate. Nu este clar însă ce consecințe ar avea o astfel de măsură, deoarece mulți dintre cei care au primit acțiuni ca despăgubire le-au vândut pe bursă în ultimii doi ani.

Care este poziția Franklin Templeton privind decizia Curții de Apel București

Este necesar să vedem decizia motivată a Curții de Apel București înainte de a comenta asupra înțelesului real al celei mai recente decizii, deoarece în prezent doar anunțul foarte scurt este disponibil.

Cu toate acestea, pentru evitarea oricărei confuzii, administratorul Fondului menționează că noua versiune a actului constitutiv la care face referire decizia instanței nu este cea în vigoare în prezent. Noi versiuni ale actului constitutiv au fost aprobate de acționarii Fondului cu o vastă majoritate în cadrul adunărilor generale ale acționarilor (AGA) din 29 noiembrie 2010, AGA din 23 noiembrie 2011 și AGA din 4 aprilie 2012.

Mai mult, noile hotărâri din cadrul AGA din 25 aprilie 2012 care au reiterat în mod expres aprobarea acționarilor pentru toate capetele de cerere referitoare la hotărârile ce fac obiectul acestei decizii a instanței: acestea au fost propuse de un acționar și aprobate de acționari cu o majoritate de peste 96%.

În consecință, FTIML va continua să administreze Fondul în conformitate cu contractul său de administrare încheiat cu Fondul și cu actul constitutiv în vigoare și cu hotărârile acționarilor, în colaborare cu Comitetul Reprezentanților.

Ce a realizat și ce nu a reușit Franklin Templeton în doi ani de administrare a FP

În septembrie 2010, când americanii de la Franklin Templeton au primit mandatul administrării Fondului Proprietatea (FP), acțiunile fondului nu erau listate, dar se tranzacționau la prețuri cuprinse între 0,5 și 0,6 lei. În prezent, prețul acțiunilor este tot acolo (0,525 lei în ședința de ieri).

Creșterea prețului acțiunilor era principalul lucru pe care-l așteptau acționarii Fondului Proprietatea de la administratorul american Franklin Templeton în urmă cu doi ani, când i-au încredințat mandatul administrării activelor de 3,4 mld. mld. euro (la acea vreme). Obiectivul nu a fost atins, prețul acțiunilor fiind în prezent ușor sub nivelul din septembrie 2010, în timp ce valoarea activelor nete a scăzut la 2,84 mld. euro după intrarea în insolvență a Hidroelectrica, în luna iunie a acestui an.

Templeton a încasat în ultimii doi ani (septembrie 2010-iunie 2012) comisioane în valoare totală de 67,5 mil. lei (circa 16 mil. euro) pentru administrarea fondului.

Strategia americanilor viza creșterea valorii companiilor din portofoliu printr-o administrare mai eficientă a acestora și reducerea discountului dintre prețul de pe bursă și valoarea activelor nete, prin listarea cât mai multor companii din portofoliul FP. S-a lovit însă de rezistența statului, care a încercat să întârzie cât mai mult introducerea managementului privat la companiile pe care le controlează și transparentizarea acestora prin publicarea de rapoarte periodice. Templeton nu a reușit să convingă până acum Guvernul să listeze niciuna dintre companiile importante (Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica).

Templeton a pierdut și lupta în justiție cu statul împotriva donației de 400 de milioane de lei a Romgaz către bugetul de stat. În plus, din cauza insolvenței Hidroelectrica, decisă tot de stat, activul net al FP a scăzut cu 730 de milioane de euro.