“Ne vom întâlni cu guvernatorul BNR pentru a discuta despre politica monetară, creșterea economică, politica fiscală și sectorul financiar”, a spus Franks înainte de întâlnirea cu Mugur Isărescu.
La precedentele vizite, Franks invoca drept tematică de discuții la BNR numai chestiunile de politică monetară și de soliditate a sistemului bancar, menționarea unor subiecte precum creșterea economică și politica fiscală fiind o premieră.
Mai mult, oficialul Fondului a spus că principala provocare va fi inversarea trendului economic astfel încât România să revină pe creștere după doi ani consecutivi de recesiune. Este posibil ca prelungirea discuțiilor de la BNR până spre seară să fi avut drept cauză inclusiv abordările diferite în chestiunea creșterii economice, banca centrală insistând în ultima perioadă pe necesitatea adâncirii reformelor înainte de a fi stimulată reluarea creșterii. La precedentele vizite discuțiile de la BNR erau cele mai scurte, centrul de greutate al negocierilor fiind la Finanțe.
Și reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, estimează că economia își va relua creșterea anul viitor, iar în 2012-2013 chiar va fi atins potențialul de creștere a PIB.
BERD și majoritatea băncilor locale au așteptări mai pesimiste și și-au revizuit recent prognozele, estimând o scădere a economiei cu 3% în acest an, în timp ce prognoza FMI ar urma să fie în jur de -1,5%, iar pentru 2011 va indica o creștere ușoară.
Discuțiile lui Franks de la BNR au început în corpul de clădire în care funcționează Direcția de Supraveghere, condusă de Nicolae Cinteză, fiind abordate probabil chestiuni legate de soliditatea sistemului bancar și de evoluția indicatorilor de profitabilitate, în condițiile în care la nivelul lunii mai băncile au cumulat din nou pierderi.
Apoi, la întâlnirea cu guvernatorul a participat și Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, ministrul Sebastian Vlădescu nefiind prezent, deși Franks a invocat și politica fiscală printre subiectele avute în vedere. Întrebat despre o eventuală flexibilitate în ceea ce privește ținta de deficit bugetar pentru anul acesta, de 6,8% din PIB, reprezentantul FMI a spus că este prematur să facă comentarii, echipa Fondului analizând datele cu experții din Ministerul Finanțelor. De altfel, una dintre temele principale ale vizitei FMI este rectificarea bugetului, care ar urma să țină cont de noile prognoze macroeconomice, putând duce astfel și la o modificare a țintei de deficit.
În privința reformelor structurale realizate în ultimele luni, Franks a spus că există unele reforme care au mers foarte bine, dar sunt și domenii în care reforma trebuie accelerată. “S-au înregistrat progrese considerabile în unele domenii. Însă este adevărat că trebuie continuat cu reforma pensiilor, de exemplu, întârziată cu câteva luni. Ar trebui gră bită și implementarea legii salarizării unice. Per ansamblu, însă, s-au realizat progrese sem nificative în ultimele luni”, a afirmat Franks. El nu s-a arătat îngrijorat de înlocuirea măsurii de reducere a pensiilor cu majorarea TVA – de fapt FMI chiar a pledat de la început pentru această măsură în ciuda opoziției vehemente a BNR, care a pledat pentru tăierea pensiilor și a salariilor – susținând că ambele măsuri au avantaje și dezavantaje.
În ceea ce privește riscul ca în România să apară o situație comparabilă cu cea din Ungaria, unde măsurile de austeritate nu au fost agreate apărând divergențe în relațiile cu Fondul, Franks a spus că nu vede niciun pericol. El a declarat că se așteaptă să aibă 10 zile “productive”, misiunea FMI urmând să se încheie pe 4 august.