România este pe locul 10 în topul mondial al producătorilor de vin în funcție de suprafața exploatată, dar capacitatea de export la hectar este de 70 de ori mai mică decât cea a Franței, de exemplu, astfel încât vânzările de vin la export au fost anul trecut de 13 mil. euro.
În Franța, exporturile anuale sunt de 4 mld. euro, net superioare față de cele ale României, ceea ce îi permite să obțină peste 4.500 de euro la export din fiecare hectar pe care îl deține. Exporturile României pe hectar de viță-de-vie exploatată sunt de doar 65 de euro, relevă o analiză ZF pe baza datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) și ale Patronatului Național al Viei și Vinului.
Lipsa capacității de procesare, îmbuteliere și de marketing a producătorilor locali de vin se vede și în diferența față de Republica Moldova, care are exporturi de zece ori mai mari în volum, deși suprafațele sunt comparabile.
România are aproximativ 180.000 – 200.000 de hectare de viță-de-vie (în funcție de statistică suprafața variază), în timp ce Republica Moldova are circa 150.000 de hectare.
“Este vorba de consum. În piața din România se consumă vin produs intern”, a spus Ioan Ștefan, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vin din România (APEV). Părerea sa este susținută și de către Dan Muntean, directorul general al Halewood România, unul dintre cei mai mari exportatori din România.
“Piața de vin este mare în România”, explică Dan Muntean, directorul general al Halewood România, unul dintre cei mai mari exportatori de vin de pe piața locală, care adaugă și că o parte din consum este acoperită de importuri. Muntean citează o statistică ce spune că până recent România se afla în top 10 țări în ceea ce privește consumul de vin, dar că a fost depășită de China și Rusia.
Dacă se consideră un volum al pieței vinului de circa 6,6 mil. hl în România, ar rezulta un consum pe cap de locuitor de circa 30 de litri. Calculat în valoare, la un total de 350 mil. euro al pieței ar rezulta cheltuieli de circa 16 euro pe cap de locuitor.
În legătură cu ponderea autoconsumului, Muntean a spus că nu există statistici pe care care să le poată cita și nici nu a dorit să facă o estimare personală.
Totodată, profiturile generate de vânzarea vinului pe piața internă sunt mai mari decât decât cele obținute la export.
“Am vrea să exportăm mai mult, însă avem dificultăți mari în a pătrunde pe piețe externe. Return-ul este însă mai bun pe piața din România. Consumatorul din Vest se așteaptă ca vinurile din România sau din Bulgaria sau Ungaria să fie ieftine, nefiind cunoscute”, a spus Dan Muntean. Exporturile au adus anul trecut circa 40% din afacerile companiei, adică în jur de 3,5 mil. euro.
La acești factori el adaugă și lipsa de experiență a noilor jucători pe piața vinului, estimând că sunt două firme interesate să facă exporturi pe scară largă; Halewood și Recaș.
“În industria (mondială – n. red.) a vinului a existat o consolidare foarte puternică, firme din ce în ce mai mari apărând cu bugete de marketing semnificative”, a mai spus Dan Muntean.
El precizează că o mare parte din suprafața acoperită cu viță de vie din România este plantată cu viță hibridă, iar vinul obținut din aceasta nu este poate fi comercializat. Șeful Halewood estimează că vița “bună” reprezintă circa 80.000 de hectare, adică mai puțin de jumătate din total și că maximum 3-5% din producție merge la export.
Balanță comercială deficitară
În ultimii patru ani importul de vin a fost mai mare decât exportul, situație care a continuat și în 2011, potrivit datelor făcute publice de PNVV. Astfel, în primele șase luni exporturile au fost de aproape 8 mil. euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 22,6 milioane de euro.
“România nu este un brand ca țară viticolă. Nu s-a promovat ca atare. Ministerul Agriculturii nu și-a făcut o prioritate din promovarea vinurilor românești”, a spus Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.
Inițiativele de promovare a vinului românesc în afară sunt puține, iar printre acestea se numără cea a Asociației Romanian Winegrowers, care reunește opt producători, Halewood România, Cramele Recaș, Știrbei, Vinarte, SERVE, Senator și Wine Princess, și care are ca scop promovarea vinului românesc la nivel european prin educație, media și târguri. Asociația a fost înființată în 2009.
În primele șase luni ale anului exporturile de vin ale României au fost de 8 mil. euro. Pe de altă parte, importurile au fost de 22,6 mil. euro, potrivit datelor PNVV.