La puțin timp după ce agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a retrogradat nouă țări europene, printre care și Franța, Parisul și Berlinul au schițat un plan care vizează introducerea de măsuri pentru coordonare fiscală pentru companii la nivel european, adoptarea unei taxe pe tranzacțiile financiare și realocarea fondurilor europene în țările care se confruntă cu dificultăți către proiecte care vizează crearea de noi locuri de muncă.
Odată cu valul masiv de retrogradări, S&P a atras atenția că măsurile de austeritate și tăierile de costuri nu sunt calea singură către ieșirea din recesiune. În aceste condiții, Germania și Franța s-au aliat din nou elaborând acest proiect de relansare a economiei, care poartă titlul “Calea către ieșirea din recesiune – accelerarea creșterii acum”.
Setul de propuneri, văzut de jurnaliștii Euobserver, ar putea fi prezentat la summitul UE de la sfârșitul acestei luni, dar și la următorul sumit de la începutul lunii martie, dedicat relansării economice.
Printre propuneri figurează impunerea unei taxe pe tranzacții financiare, proiect “de suflet” al președintelui francez Nicolas Sarkozy. Taxa are rolul de a “întări arhitectura piețelor financiare”. Printre cei care se opun acestei măsuri figurează Marea Britanie, Suedia și Danemarca, țări care consideră că măsura este ineficientă în absența unei prevederi cu efect la nivel mondial care să împiedice firmele să migreze în paradisuri fiscale.
Și mai controversate printre liderii europeni sunt măsurile propuse în privința coordonării fiscale, dar și cele ce propun convergență în privința “taxelor din mediul corporativ”.
Franța și Germania intenționează totodată să accelereze adoptarea de prevederi la nivelul UE în domeniul fiscalității în sectorul energetic, dar și adoptarea “unei baze comune pentru fiscalitate corporativă consolidată”.
Aceasta din urmă vizează introducerea unei formule comune de impozit pe profit pentru companiile multinaționale.
Franța și Germania propun de asemenea redirecționarea a 25% din fondurile europene pentru dezvoltare regională necheltuite până în prezent către un fond special “pentru creștere economică și competitivitate”. Planul vizează numai statele care se află în mari dificultăți economice sau care sunt deja în programe de bailout. Fondurile speciale nu se vor afla sub controlul autorităților naționale, ci ar urma să fie administrate de Comisia Europeană “în parteneriat cu Banca Europeană pentru Investiții”. Proiectele finanțate din acest fonduri vor avea “ținte clare” care pot fi implementate în acest an, precum acordarea de împrumuturi către IMM-uri.