Frati a vandut afacerea de la Sebes pentru ca avea datorii

Cine s-a ars cu ciorba, sufla si-n iaurt. Exact asa a procedat grupul italian Frati prin vanzarea business-ului din Romania. Speriati de “aventura” Parmalat, care a intrat in faliment dupa ce n u si-a mai putut achita obligatiile, italienii au decis sa vanda ca sa aiba destule lichiditati.
Decizia grupului italian Frati de a vinde fabricile de prelucrare a lemnului din Sebes catre compania austriaca Kronospan a fost determinata de necesitatea obtinerii de finantari pentru plata unui imprumut obligatar contractat in Italia, a declarat presedintele grupului, Luigi Frati.
Italienii au dezvaluit astfel, la o luna de la anuntarea tranzactiei, de s-au hotarat sa vanda activitatile din Romania, dupa ce anuntasera ca mizeaza mult pe acest business.
“Avem scadent in Italia un imprumut sub forma de obligatiuni. Dupa cazul Parmalat, bancile italiene au tendinta sa nu mai accepte amanari la credite, astfel ca am preferat sa vindem si sa platim, decat sa cerem o rescadentare”, a afirmat Frati.
Fabricile preluate de grupul italian in 1998 sunt MDF Sebes Frati SA, care produce placi tip MDF (medium density fibreboard, placi fibrolemnoase cu medie densitate si rasini) si Sepal SA, specializata in productia de PAL (placi aglomerate din lemn).
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a acordat grupului austriac un credit in valoare totala de 135 milioane de euro pentru pregatirea achizitiei.
Fondurile vor fi utilizate pentru eliminarea blocajelor de productie si extinderea capacitatilor.
BERD va acorda direct un credit de 70 de milioane de euro, cu o maturitate de 10 ani. Diferenta de 65 de milioane de euro, cu o maturitate de sapte ani si jumatate, a fost sindicalizata unui consortiu de banci format din RaiffeisenZentralbank Austria, Bank Austria si Investkredit.
Contractul dintre Kronospan si Gruppo Frati va fi semnat in a doua jumatate a lunii iulie. Cele doua parti nu au oferit detalii despre valoarea tranzactiei.
Potrivit documentului supus dezbaterii conducerii BERD, valoarea totala a proiectului, incluzind sumele pentru achizitia, modernizarea unitatilor si extinderea capacitatilor de productie, este de circa 250 de milioane de euro.
Reprezentantul Kronospan Holdings Limited, Christian Mueller, a afirmat ca proiectul Kronospan de construire a unei capacitati de productie similare la Brasov a fost amanat.
“Planuim din 1999 o investitie greenfield la Brasov, am obtinut toate aprobarile si am fi putut incepe proiectul in aceasta perioada. Am vazut, insa, ocazia de achizitie a fabricilor din Sebes si am decis sa le cumparam”, a spus Mueller.
El a mentionat ca Kronospan nu a renuntat la proiectul de la Brasov, insa nu a precizat cand va incepe constructia fabricii.
Pentru extinderea capacitatii de productie a MDF Sebes Frati, Kronospan intentioneaza sa aloce cinci milioane de euro. Strategia grupului vizeaza, de asemenea, construirea unei noi linii de fabricatie PAL, cu o capacitate anuala de 500.000 metri cubi.
Cele doua fabrici consuma anual, cu actualele capacitati de productie, aproximativ 750.000 tone de lemn. Unitatile sint amplasate la periferia orasului, pe o platforma industriala operationala din 1960.
In 2002, Gruppo Frati a realizat prin cele doua fabrici de la Sebes o cifra de afaceri de 70 de milioane de dolari, insa pentru anul trecut reprezentantii firmei nu au dezvaluit rezultatele financiare. In jur de 50% din productie realizata de fabricile de la Sebes este destinata exportului.
Pentru producatorii autohtoni de mobilier – Mobexpert, Elvila sau Silvarom – pentru care Frati este principalul furnizor de placaj, vanzarea celor doua fabrici de catre grupul italian nu va aduce beneficii financiare.
Reprezentantii acestora au spus ca ar fi preferat ca grupul Kronospan sa construiasca o fabrica proprie in Romania, care fi crescut concurenta in sector si ar fi scazut preturile.
Kronospan Holdings Limited este unul dintre cele mai importante grupuri europene de prelucrare a lemnului. Grupul are activitati in 11 state europene si este prezent in Romania din 1994, prin subsidiara sa din Cipru.
Orasul Sebes a devenit in ultimii ani un punct de atractie pentru investitorii in sectorul de mobila si prelucrare a lemnului.
Alaturi de Gruppo Frati, la Sebes a mai investit si compania austriaca Holzindustrie Schweighofer intr-o fabrica de cherestea.
Fabrica a fost construita de austrieci de la zero in urma unei investitii de peste 64 de milioane de euro si a inceput productia la inceputul acestui an. Austrecii asteapta pana in 2005 o cifra de afaceri anuala de 100 de miliaone de euro. Investita a creat pana acum 250 de locuri de munca, iar pana la sfarsitul anului vor mai fi angajate 120 de persoane.
Producatorul italian de mobila Ciatti S.p.A construieste tot in Sebes o fabrica de mobila pentru aparatura electronica – televizoare, aparatura hi-fi si computer – investitia ridicandu-se la 9 milioane de euro.
Prelucrarea lemnului si productia de mobila au atras investitii importante si in alte orase din tara.
Compania austriaca FB&C Handels und Beteiligungsges a investit 18 milioane de euro intr-o fabrica de placaj si panel de lemn de plop in Calarasi si a inceput productia in luna noiembrie a anului trecut.
Producatorul italian Natuzzi a investit 30 de miliaone de euro intr-o fabrica de canapelesi cherestea  la Baia Mare, cu peste 700 de angajati. Natuzzi asteapta pentru anul acesta o cifra de afaceri de 80 de milioane de euro. Cunoscutul grup suedez Ikea, are o fabrica la Siret.
Producatorul polonez de usi Porta KMI va finaliza anul acesta o investitie de 8 milioane de euro intr-o fabrica de usi la Arad si preconizeaza ca in primul an de la deschidere va ajunge la o cota de cel putin 30% din piata interna.
Printre grupurile internationale care au construit sau cumparat fabrici in Romania se numara Losan din Spania, Finnforest din Finlanda si Werzalit din Germania.
Materia prima ieftina si costul mic al fortei de munca precum si pozitia geografica avantajoasa a Romaniei sunt principalele puncte de atractie pentru grupurile internationale. Cea mai mare parte a productiei realizate de aceste fabrici este destinata exportului fie pe pietele Uniunii Europene, fie in Statele Unite sau Asia. georgiana.stavarache@zf.ro