Frica lui Isarescu

Dupa o saptamana in care i-a lasat pe alti oficiali al bancii sa vorbeasca, guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a decis ieri sa iasa personal in fata si sa avertizeze: bancile au dat, iar firmele si persoanele fizice au luat prea multe credite in valuta. Problema nu este neaparat situatia actuala ci faptul ca aceasta tendinta, de cerere de imprumuturilor in valuta, se accentueaza, iar lucrurile pot scapa de sub control. La ultimele discutii, FMI a facut presiuni asupra oficialilor romani pentru a rezolva cat mai repede aceasta situatie.
“Nu este exclus acum ca atat bancile creditoare cat si clientii lor sa nu prevada toate riscurile ce pot aparea si cad in iluzii, in capcane”, a mentionat guvernatorul.
Fara a o spune chiar direct Isarescu aduce in discutie cresterea cursului leu/dolar. Chiar daca aceasta tendinta nu s-ar justifica prin prisma cererii si ofertei de pe piata, BNR vrea sa vada un dolar mai puternic. Scaderea inflatiei chiar sub estimari permite bancii centrale sa accepte un curs mai mare. De fapt cresterea cursului este unul din instrumentele pe care mizeaza pentru a tempera avantul creditarii in valuta.
Poate pentru prima data, BNR foloseste ca instrument de politica monetara si “declaratiile verbale” pentru a incerca sa influenteze piata valutara: sa creasca cursul de schimb leu/dolar iar cei care conduc bancile sa stie ce vrea BNR.
Bancherii nu au insa aceleasi ingrijorari ca cei care conduc banca centrala. Ei vor profituri cat mai mari, clienti mai multi si sustin ca o crestere a cursului nu este justificata avand in vedere ca piata valutara este plina de dolari.
“Chiar daca se doreste limitarea dolarizarii economiei nu trebuie sa se piarda din vedere faptul ca bancile se confrunta cu cerere de valuta. Este o realitate faptul ca oamenii nu au incredere in leu si, chiar daca pierd pe hartie tinandu-si economiile in lei, prefera securitatea dolarului si a euro. Ori daca ei au inclinatie spre valuta, atat la depozite cat si la credite, bancile nu pot refuza fie sa le primeasca valuta fie sa le dea credite in valuta”, spune Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen.
Petru Rares, presedintele Bancii Romanesti, crede ca oricat s-ar incerca limitarea orientarii economiei spre dolar si euro nu trebuie sa se piarda din vedere si faptul ca o mare parte din banci acorda finantari din linii externe obtinute de la organismele financiare internationale, linii de finantare care sunt in valuta.
“Majoritatea firmelor mici si mijlocii care solicita credite din fonduri provenite din liniile de finantare externe cer imprumuturi in valuta respectiva , ori bancilor nu le convine sa transforme valuta in lei pentru ca in acest fel riscul valutar de care vorbeau oficialii bancii centrale se va transfera de la cei care solicita credite la banci. Si asta nu ne convine”, spune Rares.
Conform ultimelor statistici, 72% din imprumuturile date de banci au la baza valuta- dolar si euro. Numai 27% sunt credite in lei .
Declaratiile guvernatorului pe aceasta tema, precum si a oficialilor BNR, sunt extrem de dure. Pana acum Isarescu a fost destul de retinut in a face declaratii ferme. Pozitia BNR de avertisment din ultima saptamana in special cu privire la curs a ridicat mari semne de intrebare dealerilor si a trezorerilor care opereaza pe piata bancara. Daca piata nu va merge in sensul dorit de banca centrala, iar cursul nu va creste, in viitor nimeni nu va mai crede ceea ce spune guvernatorul, mentioneaza un dealer. “Si-au luat o mare raspundere acum. De obicei o banca centrala nu este atat de transanta.”, spune dealerul citat. Oricum, daca nu va fi ajutata de piata, banca centrala va avea costuri foarte mari pentru a creste cursul leu/dolar. De exemplu, vineri cu toate ca BNR a cumparat peste 30 de milioane de dolari, cotatia oficiala s-a redus cu 20 de unitati. “Au facut tot ce s-a putut pentru a tine cursul peste 33.500 lei pentru un dolar”, mai adauga alt dealer.

BNR stimuleaza creditele in lei
Domnule guvernator, acum cateva luni BNR a egalizat ratele rezervelor minime obligatorii: 22%, atat la lei, cat si la valuta. Printr-o recenta hotarare, rata rezervelor in lei a coborat la 18%, in timp ce la valuta a urcat la 25%. Cum comentati acest decalaj destul de mare?
Atat egalizarea ratelor, de acum cateva luni, cat si diferentierea lor, in prezent, au fost impuse de realitatile pietei.
V-a impus dinamica pietei sa blocati creditarea? Nu credeti ca, prin aplicarea acestor hotarari, accesul la credite bancare va fi si mai restrans?
Noul pachet de masuri nu urmareste catusi de putin descurajarea creditelor. Dimpotriva, sistemul bancar va beneficia de un plus de disponibilitati, de circa 1.000 de miliarde de lei. Vor fi mai multi bani pentru creditare si nicidecum mai putini. Asadar, creditarea nu numai ca nu va fi blocata, dar va continua in ritmuri accelerate. Sigur, o schimbare va fi. O schimbare pe care o dorim de durata. BNR este preocupata sa asigure o creditare sanatoasa si care sa nu intre in conflict cu procesul de dezinflatie.
Totusi, creditarea in valuta va primi o lovitura. Cresterea cu trei puncte procentuale a ratei rezervelor va avea efecte negative inevitabile.
Sa vedem ce spun cifrele. In acest an, din ianuarie pana in septembrie, creditul neguvernamental a crescut in termeni reali (peste rata inflatiei) cu 19,2%. Ceea ce arata ca procesul de creditare a intreprinderilor de catre banci a avut drum deschis. Nici de aici inainte nu vom bloca acest drum. In ansamblu. Daca defalcam insa cifrele, vom constata ca in timp ce cresterea creditului in lei s-a situat cu mult sub medie, fiind de 9,7%, creditul in valuta a facut un salt pana la 33,7% (echivalent in dolari). Cu 14 procente peste medie. Suntem in fata unui dezechilibru ce ar putea dauna sanatatii sistemului de creditare. Ce vom face? Nu vrem sa descurajam creditarea in valuta. De altfel, nici nu ar fi un moment potrivit in imprejurarile in care, in lunile din urma, costul resurselor in valuta a scazut puternic, atat din cauza reducerii dobanzilor in SUA, cat si in conditiile scaderii dobanzilor la depozitele in valuta pe care le acorda bancile din Romania. Dar suntem nevoiti sa restabilim echilibrul. Daca, in procesul de creditare, nu sunt respectate toate criteriile de prudenta bancara va fi rau. Fara indoiala ca nu mai este posibila repetarea situatiilor din anii ’90, cand stiti bine la ce a dus creditarea in exces, facuta haotic si fara respectarea criteriilor bancare. Dar nu este exclus, acum, ca atat bancile creditoare, cat si clientii lor sa nu prevada toate riscurile ce pot aparea si sa cada in iluzii, in capcane. O astfel de capcana pare a fi creditul in valuta acordat fara discernamant, inclusiv celor care nu au nici un fel de venit in valuta (din care sa ramburseze creditul), ei avand numai castiguri in lei (rambursarea fiind supusa astfel riscului de curs).
Asa ca ati decis sa-i dati in cap creditului in valuta printr-o masura administrativa. Alaturi de motivele obiective, de prudenta bancara, aveti si motive subiective, cum ar fi orgoliul national?
Sa ne intelegem bine: nu creditul in valuta, ca atare, ne deranjeaza. De altfel, acest tip de credit este permis in Romania si nu intentionam sa-l interzicem. Nu-i vorba de orgoliu national. Ne dorim apropierea momentului in care vom inlocui leul cu euro. Dar fiecare lucru la timpul lui. Acum, insa, socotind in valori nominale, neajustate in raport de rata inflatiei, ni se pare extrem de riscanta viteza mare cu care a crescut creditul in valuta: plus 58,5% in 2001 si plus 39,8% pana in septembrie 2002. La o astfel de viteza pot sa apara riscuri enorme. Nu neaparat imediat, ci in viitor.
Prevedeti pericole atat de mari incat sa fie nevoie, la valuta, de o rata de 25% a rezervelor obligatorii?
Daca aceste ritmuri mari ale creditului in valuta vor continua, primii care ar putea sa aiba necazuri vor fi debitorii. Apoi, daca nivelul creditului in valuta si dolarizarea vor continua sa creasca, aria de influenta a politicii monetare se va restrange. Atunci, economia romaneasca nu va mai fi influentata prin decizii de politica monetara ale BNR, ci se va misca, bine sau rau, dupa cum bate vantul pe pietele internationale.
Sa revenim, in ceea ce priveste creditarea in valuta, la riscul creditorului (bancile comerciale) si la riscul debitorului (intreprinderi si persoane fizice). Ce pericole intrevede Banca Nationala?
In perioada verii si la inceputul toamnei, in conditiile in care leul a fost relativ stabil fata de dolar, creditul in dolari a parut a fi foarte ieftin: circa 9-12% pe an. Atat bancile comerciale, cat si clientii lor s-au grabit sa traga concluzia ca ar fi vorba de o dinamica de durata. Fara sa sesizeze ca stabilitatea leu-dolar a avut in spate slabirea dolarului fata de euro. Or, o astfel de tendinta, pe plan international, se poate opri in orice moment. Cum s-a mai intamplat.
In consecinta, Banca Nationala va forta deprecierea leului fata de dolar?
De ce Banca Nationala si nu piata sau evolutia raportului euro-dolar?! Deprecierea nominala a leului va continua, atat fata de dolar, cat si fata de euro, atata vreme cat inflatia, chiar transformata in dezinflatie, va  continua si ea. Si va fi mai mare sau mai mica fata de euro sau fata de dolar, dupa cum va evolua raportul dintre cele doua monede de referinta.
Dar BNR are un program de apreciere in termeni reali a leului. Ce soarta va avea acest program?
O soarta buna. Fiindca programul se infaptuieste. Daca insa, pe plan international, se produce inversarea unor tendinte, piata noastra nu poate sa nu reactioneze. Ganditi-va ca asa cum euro a crescut de la 82 de centi la 97 de centi si chiar a ajuns egal cu un dolar, in primele sase-sapte luni din acest an, in urmatoarele trei luni ar putea sa scada la 90 de centi. Ar fi o cadere de 7%. Banca Nationala nu contracareaza un astfel de efect decat cel mult partial, pentru ca noi urmarim stabilitatea relativa a leului fata de “cosul” euro – dolar. In consecinta, nu pentru ca vrea BNR, ci pentru ca acesta e sensul in care se misca piata, leul se va deprecia fata de dolar cu eventual 5%, ceea ce ar insemna un dolar mai scump cu 1500 de lei. Intr-o asemenea eventualitate, creditul in dolari, care parea avantajos, s-ar scumpi si el, in urmatoarele trei luni, cu 5%. Ceea ce ar insemna mai mult de 20% pe an. Saltul ar fi de la un cost actual de 10% al creditului in valuta la unul de peste 30%. Si astfel creditul in dolari ar deveni mai scump decat creditul in lei.
Cu alte cuvinte, Banca Nationala incearca sa descurajeze creditul in valuta ca sa-i apere de riscuri pe debitori?
Si pe debitori, dar si pe creditori. Nu-i lovim, cum s-a interpretat, ci ii aparam. De fapt, ii avertizam ca e riscant sa se imprumute excesiv in valuta. Protejam si bancile sa nu cada in capcana. Realitatea pietei ne cere sa influentam schimbarea actualei tendinte. Sa fie clar: nu descurajam creditul, mai ales ca economia are nevoie de creditare, dar facem insa tot ce depinde de noi pentru ca procesul de creditare sa se inscrie in limitele prudentei bancare. Avem obligatia sa evitam un elan vremelnic, concretizat in cativa ani buni de crestere, dupa care sa urmeze o prabusire. Crizele financiare din tarile emergente (in formare) din Asia sau America Latina au avut in centrul lor si expansiunea frenetica a creditului in valuta. Trebuie sa tragem invataminte la timp din experienta lor.
Putem consemna, asadar, ca procesul de creditare va continua sa creasca, dar tendintele celor doua componente, in valuta si in lei, vor fi inversate?
Intocmai. Va fi un proces de durata de schimbare de tendinte. Anul trecut am avut probleme asemanatoare cu economisirea: a crescut in valuta si a scazut in lei. O tendinta nesanatoasa. Banca Nationala a intervenit, prin mijloace de politica monetara, si sensurile s-au inversat. Acum e un alt timp, o alta realitate: creditele in valuta cresc mai repede decat cele in lei. E nevoie de o interventie adecvata. Tot prin masuri de politica monetara. Avem in vedere masuri cu bataie lunga, fiindca schimbarile nu se pot produce maine sau poimaine. Din acest motiv intervenim printr-un dozaj adecvat, un pachet de reglaje fine privind dobanzile, evolutiile cursurilor de schimb, comunicarea cu bancile comerciale si cu publicul. Scopul fiind incetinirea cresterii creditului in valuta si accelerarea celui in lei. Suntem convinsi ca masurile adoptate, intre care cresterea ratei rezervelor minime obligatorii la mijloacele banesti in valuta si reducerea substantiala, cu patru puncte procentuale, la cele in lei, vor avea un efect benefic. Inclusiv de reducere semnificativa a ratei dobanzilor, a costului creditului in lei. Nu vad de ce bancile comerciale nu vor proceda, in perioada urmatoare, la reducerea cu mai multe puncte procentuale a ratei dobanzii active, la credite in lei. Reducerea semnificativa a ratei inflatiei, reducerea cu patru puncte procentuale a rezervei minime obligatorii in lei si reducerea puternica a ratei dobanzilor pasive, la depozitele in lei pledeaza in acest sens.