Fricile sociale ale românilor
Studii de psihosociologie
Volum coordonat de Septimiu Chelcea
Editura Tritonic
„Am adunat între coperțile cărții 15 studii publicate în ultimii 15 ani – scrie autorul, profesor onoritc la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Ele dau seamă atât de activitatea mea ca cercetător științific, cât, mai ales, de rostul psihologiei sociale sau al psihosociologicii, cum mi se pare mai adecvat să numesc domeniul interdisciplinar de cunoaștere a interacțiunilor comportamentale ale indivizilor în spațiul social, precum și de rezultatele psihologice ale acestor interacțiuni: șinele sau «seiful», emoțiile colective, loialitatea față de propriul grup – de la familie la națiune –, opinia publică etc.
Temele aduse în discuție (fricile sociale, zvonurile, idolii, eroii și antieroii, justiția socială, discriminarea socială, identitatea națională ș.a.) consider că au relevanță și azi, chiar dacă acuitatea lor s-a estompat sau, dimpotrivă, au dobândit o și mai mare actualitate, comparativ cu momentul in care au fost abordate. La «piramida fricilor sociale» ale românilor s-au adăugat frica de posibilele acțiuni teroriste, de războiul de la granițele României și frica de Big Brolher, de supravegherea continuă a fiecăruia dintre noi. Zvonurile de azi, ca o «marfă perisabilă», nu mai vizează evenimentele din August 1968 sau evenimentele din Decembrie 1989, ci corupția înalților demnitari, dar mecanismul de producere a lor a rămas neschimbat, ca și cauzele producerii lor: trăsăturile psihologice ale persoanelor care colportează și factorii sociali: libertatea de exprimare a opiniilor sau îngrădirea acestei libertăți, insuficiența informațiilor oficiale, neîncrederea în canalele de transmitere a informațiilor, ca și suspiciunea de corupție a clasei politice – devastatoare în acest an 2015, când un număr semnificativ de senatori, deputați și foști miniștri își ispășesc condamnarea în penitenciare sau sunt urmăriți penal. frauda financiară, ca și frauda intelectuală, par a nu cunoaște limite: se întinde de sus în jos, de la sute de milioane de euro la câteva sute de lei, de la plagiatul dovedit al prim-ministrului la plagiatul elevilor și studenților, ba chiar și al profesorilor.
Idolii românilor de acum zece ani, persoanele publice foarte mult apreciate și cu care cetățenii ar fi dorit să se identifice, s-au dovedit a fi «idoli de o clipă». Cine îl mai admiră azi pe ex-președintele Traian Băsescu? Dar pe Mona Muscă, fost ministru al culturii, «idolul-femeie» al anului 2005, când Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a realizat sondajul pe care îl comentez? Au rămas «idoli de o clipă» și persoanele din mass-media: Andreea Marin, realizatoarea de emisiuni TV, avea printre români o faimă mai mare decât Michael Jackson în rândul americanilor.
Spre deosebire de acești idoli, eroii românilor s-au păstrat în memoria colectivă: Ștefan cel Mare și Sfânt, Alexandru loan Cuza, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Carol I (i-am ordonat după cum au întrunit aprecierile populației din eșantionul sondajului reprezentativ național. Conform datelor din sondajul CURS (aprilie 2005), în fruntea listei cu antieroii sau «idolii negri» din istoria recentă sau mai veche a țării noastre se plasează Nicolae Ceaușescu, urmat de un șir lung de personalități politice comuniste și anticomuniste, din care nu lipsesc regii și foștii președinți ai României. Rezultatele sondajului CURS conduc indubitabil la concluzia: nu vă faceți idoli din oamenii politici ai zilei; s-ar putea ca în timp să fie dovediți «idoli de o clipă» sau, și mai rău, «idoli negri».
Studiile de psihosociologie pe care le-am inițiat sau la care m-am asociat, incluse în acest volum, relevă falsitatea etichetărilor de genul «Numai în România se poate întâmpla așa ceva» sau «La noi ca la nimeni».Este scuzabil, într-o anumită măsură, când rostesc astfel de sentințe persoanele cu un nivel de școlaritate scăzut, mai puțin informate. Îi suspectez însă de rea credință, de oportunism pe «savanții» care se pronunță doctoral, în baza unor intuiții «de geniu» sau a unor «generalizări pripite», că suntem dominați de «complexul de inferioritate» sau că ne zbatem între «complexul de inferioritate» și «complexul de superioritate», că eroii noștri nu sunt, de fapt, eroi. Asemenea lor, unii jurnaliști se străduiesc să ne facă să credem că românii sunt «ultimii oameni». Bășcălia lor trădează grave carențe psiho-morale și profesionale personale.”
Studiile adunate în volum au mai fost publicate anteiror în reviste de specialitate ori în alte volume colective.
Pe lângă profesorul Septimiu Chelcea, mai semnează articole în acest volum: Aurelian Stoica, Dorel Abraham, Sebastian Lăzăroiu, Lucian Radu, Cristian Ciupercă, Alexandru Zodieru, Gabriel Jderu, Loredana Ivan, Ionela Șufaru, Andreea Bobb.