Siguranta postului reprezinta principala motivatie pentru care un functionar public alege sa lucreze in administratia publica locala, dupa principiul mai bine un loc de munca prost platit, dar sigur, arata Barometrul functiei publice in Romania, realizat de Gallup Organization Romania. Potrivit studiului, 60% din cei care intervievati au mentionat ca principal motiv faptul ca este un loc de munca stabil, in conditiile in care 30% afirma ca nu au avut alte alternative.
Barometrul a aratat ca dincolo de siguranta postului, o alta motivatie pentru alegerea unui astfel de job o constituie faptul ca servesc si administreaza problemele comunitatii (32% din cei intervievati). In acelasi timp, prestigiul ocupatiei si posibilitatile de cariera reprezinta un motiv pentru unul din cinci functionari.
Mediul functionarilor publici din institutiile din administratia publica locala din Romania se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: preponderenta femeilor, care reprezinta 70% din totalul functionarilor; nivel superior de educatie – doua treimi au cel putin studii superioare de lunga durata, dintre care cei mai multi cu o specializare intr-un domeniu tehnic sau economic; distributie echilibrata pe varste.
In ciuda faptului ca femeile ocupa 70% din functiile publice, barbatii detin 45% din functiile de conducere. In medie, un functionar de conducere are 13 angajati in subordine, iar un functionar de executie are aproximativ 7 – 8 colegi de departament.
Sondajul a mai relevat faptul ca salariul mediu net al unui functionar public este de 5,4 mil lei (circa 133 euro), un functionar de executie castigang in medie 4,8 mil. lei ( 119 euro), in timp ce unul de conducere castiga 8,4 mil. lei (circa 208 euro). “Satisfacerea pretentiilor salariale ale functionarilor ar inseamna aproape in toate cazurile cel putin o dublare a salariului actual. Cei care castiga intre 2,5 mil. lei si 3 mil. lei doresc o crestere in medie cu 129%, iar cei care castiga peste 8 mil. lei doresc o crestere in medie cu 91%. In general, functionarii de conducere doresc cresteri salariale procentual mai mari decat cei de executie”, se arata in studiu.
In ceea ce priveste viziunea functionarilor publici despre diferentele salariale dintre mediul public si cel privat, opinia sustinuta de majoritate este ca doi angajati cu aceeasi pregatire care desfasoara acelasi volum de munca ar trebui sa fie remunerati la fel, indiferent ca unul este functionar public, iar celalalt lucreaza intr-o firma privata.
“Intrebati cu privire la masurile care considera ca ar trebui adoptate pentru imbunatatirea performantei profesionale in cadrul departamentului in care isi desfasoara activitatea, functionarii au apreciat aproape in unanimitate (87%) ca un salariu mai mare ar fi principalul stimulent al performantei. Cu certitudine, problema salarizarii functionarilor publici este una de maxima importanta si intens disputata in prezent, insa o mentalitate de tipul <muncesc pentru cat sunt platit>, ignorand orice alta forma de satisfactie profesionala, este daunatoare pe termen ung perspectivei de profesionalizare a functiei publice”, este de parere Elena Iorga, asistent programe in cadrul Institutului pentru politici publice.
Desi se declara nemultumiti de veniturile lor, 37% din totalul functionarilor publici nu anticipeaza vreo miscare pe o alta pozitie, fie ea si in cadrul aceleiasi institutii. In schimb, 11% spera ca in urmatorii cinci ani sa poata incepe propria afacere, in timp ce doar 6% spera sa-si gaseasca un loc de munca in sectorul privat.
Mediul privat pare sa-i atraga in special pe barbati si pe cei care actuala functie publica reprezinta primul loc de munca.
De la inceputul anului, 42% din functionarii publici au cautat informatii despre oportunitati de angajare in alta parte, cei mai multi (43%) fiind tentati de sectorul privat, 29% de sectorul public, iar 23% de un loc de munca in strainatate. Aproximativ jumatate din cei care si-au cautat un alt loc de munca anul acesta nu cred ca peste cinci ani vor mai lucra in actuala institutie.
Sondajului a fost realizat de in perioada 27 septembrie – 18 octombrie 2004, la comanda Institutului pentru politici publice. Cercetarea s-a realizat pe un esantion de 993 functionari publici din cele 41 de consilii judetene si 83 primarii de orase si municipii. Esantionul este reprezentativ pentru populatia de functionari publici din administratia publica locala a oraselor din Romania, cu o eroare tolerata de +/-3,1%. miruna.lebedencu@zf.ro