Spre deosebire de ierarhia din Grecia, pe piața locală Alpha are operațiuni mult mai puternice, deținând la sfârșitul lui 2010 o cotă de piață de 6,24% – aproape triplă față de Banca Românească, subsidiara NBG.
Din consolidarea celor două afaceri ar rezulta active de aproape 30 mld. lei, care ar asigura un avans considerabil față de actuala ocupantă a locului al treilea, Raiffeisen, dar încă la mare distanță față de locul al doilea deținut de BRD.
Alpha Bank a venit în România încă din 1994, înființând fosta Banca București, în timp ce NBG a intrat pe piață de-abia în 2003, când a devenit acționar majoritar al Băncii Românești, dar fără să adopte o strategie de creștere puternică. În 2007 a fost interesată de preluarea CEC, dar prețul oferit nu a fost considerat suficient.
Discuțiile despre consolidarea pieței bancare elene s-au intensificat și apoi au fost lăsate deoparte de mai multe ori în ultimul deceniu, însă au reapărut pe tapet în contextul crizei fără precedent cu care Grecia se confruntă de peste un an, poziția financiară a băncilor elene fiind puternic afectată.
Vineri, Alpha Bank a anunțat pe bursa de la Atena că boardul directorilor săi s-a întrunit, a analizat propunerea “nesolicitată” a NBG și a hotărât în “unanimitate” să o respingă. Explicațiile invocate: incertitudinile din mediul actual și termenii propunerii considerați a nu fi în beneficiul acționarilor Alpha. Alpha a informat investitorii că în intervalul de o lună scurs de la primirea ofertei a avut discuții “exploratorii” cu NBG, asistate de consultanții săi fiscali și juridici, însă concluzia a fost cea menționată.
Decizia a fost comunicată intern vineri seara și în cadrul Alpha Bank România, însă, potrivit informațiilor care circulă la Atena, chestiunea nu este considerată tranșată.
Alpha primise propunerea de fuziune prin absorbție din partea NBG pe 18 ianuarie, cea mai mare bancă avansând o rată de schimb de 8 acțiuni NBG contra 11 acțiuni Alpha, rezultând o evaluare de circa 3 mld. euro a băncii-țintă pentru preluare.
Beneficiile invocate ale tranzacției țin de crearea celei mai mari și celei mai bine capitalizate bănci din Grecia (cu active de circa 200 mld. euro), plus lider în Europa de Sud-Est, ceea ce ar crea o valoare “semnificativă” pentru acționari. În același timp ar genera economii de costuri și posibilități de întărire a veniturilor.
Până vineri, pe piață circulaseră numai speculații, fără confirmări oficiale.
NBG susține că este vorba despre propunerea unei fuziuni “prietenești”. În noua entitate rezultată din fuziune statul elen ar avea o participație directă de 0,9%, alături de sistemul public de pensii care ar deține 12%.
Ca și în discuțiile precedente legate de fuziuni în sistemul bancar elen, un aspect foarte sensibil ține de împărțirea funcțiilor de conducere. NBG își rezervă postul de CEO al noii bănci, în timp ce partenerilor de la Alpha le-ar reveni președinția (neexecutivă) a Consiliului de Administrație. Cele opt locuri din boardul executiv, inclusiv cel de CEO, ar urma să fie împărțite în mod egal. În rest, s-ar aplica principiul “cel mai bun candidat pentru un anumit job”.
Noua bancă ar opera sub numele NBG, dar sub logo-ul Alpha, care ar urma să fie păstrat.
Autoritățile de la Atena au pledat în ultimul an pentru o consolidare bancară, iar demersul actual al NBG nu poate fi considerat întâmplător având în vedere poziția statului în acționariat. Pe de altă parte, statul deține acțiuni preferențiale și la Alpha, ca urmare a unei scheme de speciale de furnizare de lichidități. Rămâne de văzut dacă NBG va plusa cu o ofertă mai atractivă.