Fuziunea dintre JP Morgan Chase si Bank One, tranzactie evaluata la 58 de miliarde de dolari, va permite noii institutii financiare sa domine piata de imprumuturi cu ratinguri bune, estimata la 419 miliarde de dolari. Astfel, pentru alte banci va fi dificil sa se extinda pe acest segment, al creditelor oferite marilor companii americane.
JP Morgan este primul imprumutator al companiilor din SUA, cu o cota de piata de 33%, iar Bank One este pe locul 4, potrivit Loan Pricing Corp. Impreuna, cele doua institutii vor detine o cota de piata de 43%, urmate de Citigroup ( 21%) si Bank of America (15%).
Desi bancile nu obtin profituri mari de pe urma creditarii companiilor, aceasta activitate este importanta deoarece le permite bancilor sa stabileasca legaturi cu clientii. Ulterior, gama de servicii oferite se poate largi, adaugandu-se servicii de consultanta privind achizitiile sau fuziunile sau intermedierea plasamentelor de actiuni si obligatiuni, operatiuni mult mai profitabile.
“Este o combinatie inteligenta”, spune Steven Cohen, de la o firma de avocatura din New York. El considera ca cele doua banci se vor completa una pe cealalta pe pietele financiare.
Cele doua banci estimeaza ca vor diminua costurile cu 2,2 miliarde de dolari in urmatorii trei ani, ceea ce va presupune desfiintarea a 10.000 de locuri de munca, adica aproximativ 7% din angajati.
Fostii rivali ai Bank One pe segmentul de creditare spun ca in urma fuziunii acesteia cu JP Morgan va fi si mai greu pentru bancile mici sa concureze cu noul gigant.
“Noul joc se numeste: te opresti intr-un singura banca si “cumperi” tot ce iti trebuie”, spune Bucky Khan, director la BNP Paribas.
Bancile mari, precum Citigroup si Bank of America, nu vor avea de suferit in urma fuziunii, deoarece pozitiile lor pe piata creditului sunt bine consolidate.
Urmeaza reactiile europenilor
Anuntul privind fuziunea dintre JP Morgan Chase si Bank One a lovit bancile de pe continentul european, care simt din ce in ce mai mult necesitatea unor noi concentrari ale fortelor pe plan national si international.
Puterea pe care au dobandit-o marile banci americane, precum Citigroup, J.P.Morgan Chase sau Bank of America, a dus la indepartarea institutiilor europene in ierarhia mondiala, care au ajuns in “divizia B”.
Pentru ca bancile europene sa recupereze din terenul pierdut, una din solutii este extinderea lor pe pietele externe, cu atat mai mult cu cat dispun si de resursele financiare necesare. Intr-un studiu recent, Smith Barney a estimat ca la sfatsitul anului 2003 sectorul bancar european dispunea de 33 miliarde de euro reprezentand fonduri proprii excedentare, din care 11 miliarde apartineau bancilor britanice, iar 10 miliarde celor franceze. Pana in 2006, firma de consultanta americana considera ca fondurile totale ale institutiilor financiare europene vor ajunge la 84 miliarde de euro.
In acest context, intrebarea pe care si-o pun bancile europene este cu cine sa fuzioneze. Raspunsul nu este evident deocamdata. Intr-un numar destul de mare de state dezvoltate, gradul de concentrare al sectoarelor bancare a atins deja un nivel optim. Din ratiuni care tin de concurenta, bancile britanice nu se mai pot alia, situatia fiind similara in Benelux, Suedia si Spania. Banci precum ABN Amro, ING, UBS, Banco Santander Central Hispano (SCH) sau Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), nu mai pot creste pe plan national decat prin ameliorarea indicatorilor de rentabilitate.
anca.stoicescu@zf.ro