Compania canadiană Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani – dublu față de cât estima premierul Victor Ponta – dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roșia Montană, a declarat ieri Jonathan Henry, directorul general al companiei, într-un interviu acordat la Londra publicației The Globe and Mail.

„În cazul în care Camera Deputaților (camera decizională – n. red.) respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaționale de investiții, pentru a obține până la 4 miliarde de dolari SUA.“

La București, afacerea Roșia Montană tinde să devină scandalul anului. Senatul va da astăzi votul final asupra proiectului legislativ elaborat de guvern privind exploatarea aurului de la Roșia, proiect care va fi transmis Camerei Deputaților și votat săptămâna viitoare.

Ping pongul cu „Nu este altă soluție decât ca proiectul să fie respins“ și „Fiecare votează după propria-i conștiință“ naște suspiciuni și amplifică nedumeririle chiar în rândul partenerilor de guvernare. Deși nu a spus-o explicit, liderul PNL Crin Antonescu a sugerat că PSD ar putea obține în Parlament o majoritate ad-hoc în favoarea proiectului, spălându-se astfel pe mâini de ce va urma. De aceea el a cerul PSD să-și precizeze punctul de vedere, în condițiile în care, încă de luni, conducerea PNL a decis ca parlamentarii liberali să voteze împotriva proiectului. De asemenea, el a susținut că nu are nicio cunoștință despre eventualele despăgubiri pe care statul român le-ar putea achita companiei Gabriel Resources, care controlează RMGC – despăgubiri de care premierul a vorbit încă de luni fără ca cineva să-l fi întrebat și pe care el le-a aproximat la 2 mld. dolari (atât ar fi urmat să ceară canadienii, a subliniat el, informații pe care le-ar deține din notificările primite de-a lungul vremii de la partenerii Gabriel Resources).

În replică, Ponta a susținut că toți miniștrii guvernului, inclusiv liberalii, au susținut în ședința de guvern proiectul ajuns acum în Parlament, iar Crin Antonescu a avut toate detaliile fără să ridice la vremea respectivă obiecții, până luni, când a oferit surpriza anunțând că se opune proiectului.

După ce marți premierul anunțase că ministrul marilor proiecte Dan Șova va face publice toate documentele legate de proiectul Roșia Montana, lucrurile s-au schimbat. Șova spus nu are astfel de documente și că ele sunt la Ministerul Economiei și la Ministerul Mediului.

În urma acestei neînțelegeri, Ministerul Economiei a anunțat că documentele de care dispune în legatură cu compania RMGC – actul constitutiv al companiei, precum și actele adiționale la acest act constitutiv – pot fi consultate pe site-ul instituției încă din 2011. Dar între documentele de pe site-ul ministerului nu se regăsesc cele cu privire la licența de exploatare. Astăzi se va face lumină, a promis guvernul. Așadar, dacă acest lucru se va întâmpla, s-ar putea creiona o idee despre ce angajamente și-a luat statul în 1998 când a fost acordată licența de exploatare către Minvest, licență preluată un an mai târziu de compania canadiană.
Este reversibilă decizia politică de blocare a proiectului dacă se va constata că statul ar putea plăti despăgubiri majore?

La această întrebare a răspuns ieri Crin Antonescu: „Nu. Dacă această sumă a fost avansată și e o astfel de discuție deschisă, ceea ce cred că trebuie făcut de urgență este ca noi toți, și dumneavoastră toți, și opinia publică să afle ce-i cu aceste despăgubiri, ce angajamente are statul român. Eu nu știu. (…) Pe de altă parte, vedeți dumneavoastră, înțeleg că dacă nu votăm proiectul plătim două miliarde (de dolari – n.r.) dar premierul ne spune că el nu votează proiectul, iar doamna Rovana Plumb, ministru mediului, după ce face o pledoarie ca ministru al mediului pentru proiect ne spune ca deputat că s-ar putea să voteze și domnia sa contra. Eu nu mai înțeleg, dar nu-i vreun atac (la adresa PDL – n. red).“

Ieri la Londra directorul general al companiei, Jonathan Henry a suținut într-un interviu că Gabriel Resources are un caz solid ca să pretindă despăgubiri de 4 mld. dolari: „Cazul nostru este foarte puternic și vom face public faptul că efortul României de atragere a investițiilor străine va avea mult de suferit“.

Șeful Gabriel Resources se așteaptă ca Senatul să respingă astăzi proiectul de lege care ar permite deschiderea minei. Dar decizia, pentru sau contra, va deveni obligatorie numai după ce proiectul va fi votat în Camera Deputaților.

Acțiunile Gabriel Resources au înregistrat ieri o creștere de până la 23% în primele ore de tranzacții pe bursa din Toronto, după ce cotația s-a prăbușit cu 56% pe parcursul primelor două zile ale săptămânii.

Titlurile au scăzut luni cu 54%, de la 1,47 dolari canadieni (închiderea din ședința de vineri) la 68 de cenți. Acțiunile au închis marți la 65 de cenți, cu 4,4% mai puțin decât în ziua precedentă, deși pe parcursul ședinței declinul a ajuns până la 22%.

Compania și-a revenit ieri pe bursa de la Toronto, înregistrând o creștere de până la 23,1%, la 80 de cenți.

Acțiunile Gabriel s-au prăbușit luni, după ce premierul Victor Ponta a declarat că soluția pentru proiectul Roșia Montană este respingerea în regim de urgență la Senat, apoi la Cameră. În prima parte a ședinței de luni, titlurile companiei erau în picaj cu aproximativ 70%.

Cel mai ridicat preț atins vreodată de acțiunile Gabriel Resources este de 8,6 dolari canadieni, înregistrat în decembrie 2010.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2013