Decizia Gazprom de a construi un nou gazoduct in Ucraina pentru a impulsiona exporturile inseamna ca gigantul rus ar putea amana sau renunta la alte proiecte costisitoare, precum conducta din Marea Baltica. O serie de analisti cred ca decizia a pus sub semnul intrebarii si extinderea conductei de gaze Iamal-Europa spre Germania si a confirmat ca, pe termen lung, Gazprom se va axa mai degraba pe importurile de gaze din Asia Centrala decat pe dezvoltarea propriilor zacaminte din zona arctica.
“In opinia noastra, noua conducta ucraineana va determina cu siguranta Gazprom sa abandoneze proiectul Iamal-Europa si pe cel al conductei nord-europene”, a aratat societatea de brokeraj UFG, actionar minoritar al grupului controlat de stat.
Analistii UFG au precizat ca proiectul ucrainean vizeaza zacamintele din Asia Centrala, de unde Gazprom spera sa importe un volum mai ridicat in viitor.
Anual, productia Gazprom atinge 530 miliarde de metri cubi de gaze si asigura un sfert din consumul Europei, aproximativ 130 miliarde de metri cubi pe an. Circa 110 miliarde de metri cubi sunt livrati in Europa prin Ucraina si restul gazelor ajung la consumatorii din Polonia si Germania prin prima portiune a conductei Iamal-Europa.
Gigantul rus are in vedere majorarea exporturilor la aproape 200 miliarde de metri cubi pana in 2010 si a analizat posibilitatea de a extinde capacitatea gazoductului Iamal-Europa la 60 miliarde de metri cubi pe an sau de a construi o conducta nord-europeana spre Germania si Marea Britanie, cu o capacitate de 30 miliarde de metri cubi pe an.
Insa, la 26 august, Gazprom a anuntat ca a convenit cu Ucraina sa construiasca o noua conducta de 1.500 kilometri, in valoare de 2,5 miliarde de dolari, care i-ar mari exporturile cu 28 miliarde de metri cubi pe an pana in 2006-2007.
“Gazprom revine la optiunea ucraineana deoarece a fost intotdeauna cea mai ieftina ruta existenta pentru a majora exporturile”, a declarat Matthew Thomas din cadrul Alfa Bank.
Totusi, grupul a indicat ca analistii trag concluzii pripite. “Contractul cu Ucraina nu inseamna ca ne revizuim alte proiecte de productie sau de transport al gazelor”, a spus purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kupriianov.
Intre Gazprom si Ucraina au existat tensiuni o perioada indelungata. Gazprom a acuzat statul ca fura gaze din conductele sale, acuzatie despre care Ucraina a admis ulterior ca este justificata.
Disputa s-a calmat in ultimii doi ani, pe masura ce Ucraina a stopat furturile de gaze, dar expertii considera ca practica ar putea fi reluata imediat ce tara va traversa o iarna foarte friguroasa.
Thomas a precizat ca decizia de construire a unei noi conducte a fost motivata si din punct de vedere politic, dupa ameliorarea relatiilor dintre cele doua state. “Ucraina s-a apropiat in mod clar de sfera sovietica in ultimii doi ani”, a spus el.
UFG si-a exprimat, insa, indoiala ca gazoductul este cea mai buna optiune posibila. “Gazprom si guvernul rus au anuntat frecvent proiecte de miliarde de dolari fara a pregati studii de fezabilitate adecvate. Dupa cum a demonstrat proiectul Blue Stream, deficientele studiilor de fezabilitate sfarsesc prin a costa multi bani”, a indicat societatea.
Gazprom a cheltuit peste trei miliarde de dolari pentru a construi o conducta spre Turcia, care tranzita Marea Neagra, dar Turcia a sistat importurile de gaze in luna martie, din cauza preturilor ridicate si a cererii interne slabe.
Totodata, UFG a subliniat ca “gazoductul ucrainean va fi o indicatie importanta pentru piata ca Gazprom se va axa mai probabil pe importurile de gaze la circa 40 dolari/1.000 metri cubi pentru a-si indeplini obligatiile de export, decat pe dezvoltarea de cateva miliarde de dolari a peninsulei Iamal”.
Grupul rus prevede majorarea achizitiilor de gaze din statele central-asiatice (Turkmenistan, Kazahstan si Uzbekistan) la circa 100 miliarde de metri cubi pe an, pana in 2010, de la 10-15 miliarde de metri cubi in prezent, pe masura ce productia zacamintelor sale din vestul Siberiei se diminueaza.