Gelin: Pe o piata valutara atat de mica se pot produce cu usurinta miscari ample

Cursul de schimb al leului bugetat de BRD-SocGen pentru anul acesta era “ceva mai sus” decat nivelurile la care a ajuns in aceste zile pe piata valutara, afirma Patrick Gelin, presedintele bancii.
“Este foarte greu de determinat ‘pretul real’ al euro in lei in acest moment. Mi se pare destul de misterioasa scaderea rapida a cursului si nu sunt sigur cat timp poate continua. Cert este ca vorbim de o piata foarte mica, pe care se pot produce cu usurinta miscari ample ale cotatiilor”, a comentat Gelin pentru ZF. La sfarsitul lunii martie, volumul tranzactiilor pe piata valutara trecuse de 23 mld. euro, cu circa 10 mld. euro peste nivelul din martie 2006.
Euro a acumulat deja trei saptamani de scadere constanta pe piata de la Bucuresti, dupa ce pe 26 martie cursul calculat de BNR a coborat sub pragul de 3,33 lei pentru un euro. Doua saptamani mai tarziu a cedat si pragul de 3,30 lei, iar analistii nu exclud ca alunecarea sa continue cel putin pana la 3,25 lei pentru un euro. Presiunea in sensul aprecierii leului s-ar putea mentine pana la jumatatea saptamanii viitoare, cand s-ar putea regla lipsa de lichiditate de pe piata monetara, care mentine dobanzile sus si atrage capitaluri in valuta pe termen scurt.
Gelin considera ca relaxarea regimului rezervelor minime obligatorii (RMO) prin excluderea sumelor in tranzit din baza de calcul nu va avea un efect semnificativ din punctul de vedere al lichiditatilor care ar putea ramane astfel pe piata.
In acelasi timp, el nu crede ca BNR va continua reducerea dobanzii de politica monetara.
“Scaderea dobanzii nu ar mai avea sens, pentru ca adevaratul cost al banilor este determinat de nivelul rezervelor minime obligatorii. Singura solutie de reducere a costului leilor este reducerea RMO”, spune Gelin, mentionand ca asteapta ca semnalele date pana acum de BNR sa se concretizeze in decizii de relaxare a regimului RMO.
BNR admite public ca nivelul rezervelor pe care bancile sunt obligate sa le constituie au un nivel “foarte inalt” si ca eficienta unor asemenea instrumente se diminueaza, ba mai mult, induce distorsiuni pe piata, dar cu toate acestea prefera sa injecteze lichiditati pe piata prin operatiuni punctuale decat sa lase definitiv un supliment de bani bancilor.
Nicio alta banca centrala din Uniunea Europeana nu practica asemenea constrangeri, insa in acelasi timp nicio alta banca centrala europeana nu se mai afla in pozitia de debitor net fata de sistemul bancar pe care il supravegheaza. Aceasta inseamna ca celelalte banci pot folosi cu adevarat dobanda pentru a-si face politica monetara, spre deosebire de BNR care a ajuns ca dobanda sa de politica monetara sa transmita din ce in ce mai greu semnale de luat in seama de piata monetara sau de cea valutara.
Gelin arata ca in contextul actual piata inregistreaza un apetit puternic pentru credite, in timp ce bancile se confrunta cu probleme de lichiditate, iar economisirea creste oricum mult mai incet decat creditarea.
In primul trimestru la nivelul pietei au aparut semnele unei temperari a cererii de credite pe seama asteptarilor legate de relaxarea conditiilor pentru persoanele fizice. O banca mare a primit deja avizul BNR inclusiv pentru credite ipotecare cu avans zero, iar altele urmeaza, ceea ce ar putea induce un nou salt al creditarii.
In conditiile persistentei deficitelor de lichiditate, creditul in valuta ar putea recastiga din terenul pierdut anul trecut, primele semne aparand inca din ianuarie-februarie.