Cine se plimbă cu atenție prin centrul Craiovei va vedea o placă comemorativă pe o casă de pe strada Unirii, colț cu B-dul Știrbey Vodă și vis-à-vis de casa Mărăscu, sediul radioului local, placă ce se referă la foștii proprietari din familia boierilor Rusănești, mai exact la Ștefan Rusănescu.
Casa (in fotografie, n.r.) nu este atât de somptuoasă pe cât sunt multe altele in capitala Olteniei, dar inmagazinează memoria unor evenimente de la sfârșitul Primului Război Mondial. Sediu al clubului de fotbal F.C. Craiova, imobilul a făcut de curând obiectul unor acțiuni in justiție.
Rusăneștii iși trag numele de la satul cu același nume, aflat in județul Olt (fost in județul Romanați), la aproximativ 30 km de orașul Corabia și aprox. 35 km de Caracal. Din “Bibliografia monumentelor feudale din Țara Românească” a lui Nicolae Stoicescu reiese că familia Rusănescu a ctitorit biserica din localitate. Aici avea să posede o moșie și bogatul Gogu Vorvoreanu, cel in al cărui impunător palat din Craiova se află sediul Mitropoliei Olteniei.
Fără a fi o familie de mare vechime, boierii Rusănești sunt amintiți in “Arhondologiile Țării Românești de la 1837–1858”: Nicolae Rusănescu – decedat in aprilie 1839 – era făcut vtori-vistier la 31 decembrie 1836. Un alt Nicolae Rusănescu a fost făcut pitar, la 30 august 1837, și apoi serdar, la 1 ianuarie 1840. A incetat din viață in 1857. Gheorghe Rusănescu a primit rangul de pitar la 4 decembrie 1850.
Rusăneștii de la sfârșitul secolului al XIX-lea se inrudeau cu familia craioveană Pleșia, despre care am mai scris in trecut la această rubrică. O fiică a boierului de neam Ion Stan Pleșia (m. 1855), Caterina, căsătorită Căpreanu, sora marelui proprietar Ștefan Pleșia (1849-1936), a avut trei fiice: una dintre ele căsătorită Oroveanu; o altă fată, măritată cu Constantin Prejbeanu și o a treia, Olga, căsătorită Rusănescu, având un fiu, Nicu Rusănescu, necăsătorit. Despre acești Rusănești mi-a vorbit regretatul istoric și genealogist Dan Pleșia, văr de-al doilea cu tânărul Rusănescu.
Episodul care a făcut ca familia Rusănescu să rămână in memoria istorică este legat de păstrarea, in casa Rusăneștilor de la Craiova, a arhivei unor organizații unioniste de la Paris, din vremea Intâiului Război Mondial. Despre rolul pe care l-au jucat Rusăneștii in puzzle-ul luptei pentru unirea tuturor românilor – asemănător cu cel al altor boieri romanațeni precum Brătășenii – rămâne ca cercetări viitoare să aducă noi lămuriri.