Antreprenorii care au croit afaceri de succes, tinerii cu o carieră internațională impresionantă și care s-au întors în țară sau care conduc de la București dezvoltarea companiilor lor în mai multe țări, directorii care mânuiesc bugete și oameni cu mult mai mult spor decât orice ministru prezent sau trecut sunt cu toții o echipă de 600 de oameni care pot schimba România.
Și chiar pot, pentru că munca în companii private i-a îndepărtat de tiparul politicianului local, dedicat mai mult propriilor interese, într-o oarecare măsură intereselor de partid și deloc interesat de starea economică și socială a comunității care l-a propulsat și pe care se susține, practic.“Ceea ce trăim astăzi din punct de vedere economic nu este
altceva decât un context de business, context care creează o stare
de urgență și ne forțează pe toți să ieșim din zona de confort.
Avem o serie de oportunități, cum ar fi aceea de a schimba direcția
și de a reinventa organizația; de a dezvolta noi talente; de a
cumpăra asset-uri la o valoare mai mică; de a reorganiza echipa de
vânzări; de a avea o altă abordare în marketing și în piață; de a
optimiza costurile etc. Cel mai mare risc este să nu întreprindem
nimic și să ne așteptăm la aceleași rezultate”, spune Mihai
Marinescu, country manager la Coca-Cola HBC Moldova.
Cei 600 de oameni
care trebuie să schimbe România
La o privire rapidă abordarea lui Marinescu poate părea strict de business, dar oare reinventarea, reorganizarea și optimizarea costurilor și a cheltuielilor nu sunt acum principalele deziderate ale societății românești în ansamblu? La întrebarea dacă sunt tentați de o funcție în administrația publică sau în guvern, majoritatea tinerilor răspund “nu”. Pentru că antreprenoriatul este mai tentant, dar și din cauza “numărului mare de oameni dintr-o altă epocă, pe care nu-i poți schimba”, după cum spune Adrian Florea, managing partner la Trend Consult, sau pentru că “ar însemna să faci compromisuri mari și să fii predispus să te sune «sponsori» la orice oră din zi și din noapte”, consideră Bogdan Dancău, managing director – finance la Atrium European Real Estate.
Avem de-a face, așadar, cu o formă de respingere de către tineri a politicii așa cum a fost ea înțeleasă și făcută în România în timpul ultimilor 20 de ani de guvernări de dreapta sau de stânga. Bogdan Georgescu, managing partner la Colliers International, crede că politica românească este de fapt o formă de trafic de influență: “România nu are nevoie de politică, ci de oameni cinstiți și capabili să ia măsuri de redresare a vieții economice, sociale și de organizare a statului și a societății”.
Încurajarea sectorului privat este tema care revine cel mai des în discursul tinerilor manageri, fie că este vorba de încurajarea antreprenoriatului în rândurile foștilor angajați la stat, prin acordarea temporară de facilități fiscale, fie privatizarea instituțiilor unde statul este un slab manager.
Mugur Dogariu, directorul filialei locale a companiei britanice PayPoint, vorbește despre facilități fiscale în domeniile economice cheie, în producție și servicii, precum și despre încurajarea investițiilor străine directe, iar Bogdan Putinică, directorul producătorului de soft Enea România, amintește de încurajarea exporturilor și a companiilor ce reinvestesc profitul și creează locuri de muncă. Cornelia Coman, directorul ING Asigurări de Viață, insistă pentru o reformă reală a statului, prin eliminarea sau diminuarea corupției și a incompetenței din administrație, refacerea resurselor de finanțare a economiei și orientarea acestora către proiectele de infrastructură și către îmbunătățirea serviciilor publice.