BNR a luat măsuri preventive de monitorizare atentă a băncilor românești cu capital grecesc, inclusiv prin solicitarea unor raportări săptămânale, iar rezultatele raportărilor au arătat că aceste bănci sunt solide din punct de vedere financiar, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR și responsabil cu politica bancară.
“Datele bilanțiere recente arată că aceste bănci sunt bine capitalizate, au o rată de solvabilitate de 15,7%, cu un punct procentual peste media sistemului. Din punct de vedere financiar ele sunt într-o situație foarte bună. Pe de altă parte, BNR a luat măsuri preventive de monitorizare atentă a băncilor respective, inclusiv prin solicitarea unor raportări săptămânale în ceea ce privește principalii parametri care reflectă situația lor financiară”, a declarat Georgescu.El are în responsabilitate supravegherea sistemului bancar și a explicat că BNR a pregătit un plan de “reacție” ce include măsuri care în conformitate cu legislația românească vor fi aplicate gradual, într-un dozaj adecvat, în funcție de situația concretă a fiecărei bănci cu capital grecesc din România.
“Băncile din România care au ca acționari băncile grecești sunt subiect de drept românesc. Ele sunt organizate, reglementate și supravegheate în concordanță cu legislația românească. Avem toate scenariile de risc transpuse într-un program de reacție, care va fi aplicat în funcție de evoluțiile concrete. Există măsuri de reacție pentru toate ipostazele. Cred că este mai înțelept și mai rațional să așteptăm să vedem cum evoluează lucrurile. Poate nu este atât de negativ cum spun unii. Poate există și alte interese în spatele unor analize.”
Sub povara unor datorii imense, Grecia trece prin cele mai grele momente din istoria ei economică și o întreagă Europă încearcă să o salveze “de la faliment”.
Georgescu a afirmat că BNR, ca autoritate de reglementare și supraveghere, nu are obligația să acționeze preventiv în ceea ce privește calitatea de acționar semnificativ a băncilor-mamă grecești la subsidiarele din România. Astfel, vor fi luate măsuri doar atunci când una dintre aceste bănci grecești se va dovedi incapabilă să susțină financiar o subsidiară din România, ceea ce nu este cazul în prezent după cum a dat asigurări prim-viceguvernatorul BNR, amintind că băncile grecești au fost foarte prompte atunci când a fost cazul să susțină subsidiarele locale.
Poziția de lichiditate a băncilor grecești este “confortabilă”, iar faptul că acestea dețin un portofoliu substanțial de titluri de stat le dă posibilitatea să acceseze fonduri de la BNR prin instrumentele cunoscute.
“Am luat toate măsurile pentru a putea reacționa și a minimiza costurile în cazul unei situații mai puțin favorabile în România.”
În ceea ce privește eventuale retrageri de depozite de la
băncile grecești, Georgescu a spus că nu sunt oportune și explicat
că băncile din România sunt monitorizate, iar monitorizarea arată
că au suficientă lichiditate, inclusiv titluri de stat, care pot fi
transformate rapid în disponibilități bănești.
Isărescu:
Nu mai există câmp de expansiune pentru creditarea
populației
Băncile trebuie să acorde o importanță mai mare creditării companiilor, având în vedere că nu mai există spațiu de expansiune rapidă pentru creditarea populației, ritmurile posibile fiind de 3-5%, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
“Este clar că domeniul ăsta a ajuns la o saturare (creditul de retail – n.red.). Cum să stimulezi consumul când necazul în care am ajuns a fost cauzat chiar de expansiunea consumului. Toate datele arată, în privința gradului de îndatorare a populației bancabile, că nu mai există câmp de expansiune rapidă. Există doar câmp de replacement, undeva pe la 3-5%. Nu o să mai vedem ritmuri de 50-60%”.
El a susținut că în România există un dezechilibru, având în vedere că segmentul de creditare a companiilor a rămas în urmă în cazul unor bănci și există, în unele situații, probleme legate de citirea bilanțurilor de companie.
“Țara asta a avut bancheri care au știut să finanțeze comerțul, un business, o activitate bancară. Trebuie început de jos, de la contabilitate, să citească omul un bilanț, să știe indicatorii, altfel discutăm degeaba”, a afirmat guvernatorul, care în ultimii ani și-a dezvoltat și un business propriu, cu vin.
El a amintit că unele bănci au dificultăți cu rețeaua supradimensionată, nepregătită pentru altceva decât pentru credite de retail.
Referitor la remunerația personalului din bănci, Isărescu a
atras atenția că, urmărind doar câștigul pe termen scurt, mulți
bancheri au subevaluat riscurile la care s-au expus pe termen mai
îndelungat.
Este bine că s-au privatizat băncile, dar creditul în valută nu este atât de bun
Privatizarea băncilor a fost benefică, însă creditul în valută nu este atât de bun, Banca Centrala Europeană lansând acum recomandări de stopare a creditului în valută. “În ceea ce privește capitalul băncilor, este foarte bine că s-au privatizat băncile, dar a apărut un produs secundar, respectiv creditul în valută, care nu este atât de bun. Dacă ne uităm cu 3-4 ani în urmă nu prea îndrăzneai să spui ceva despre creditul în valuta, că erai pus la zid. Acum BCE ne dă recomandări și știți cum vine cu recomandările astea, cum să stopăm expansiunea periculoasă a creditului în valută”, a afirmat Isărescu.