Vicepremierul Florin Georgescu a declarat miercuri că în ciuda situației din Grecia sistemul bancar este solid și bine capitalizat și că nu crede că autoritățile vor fi nevoite să folosească banca-punte, instrument introdus recent de BNR pentru cazurile băncilor în dificultate.

“Există o colaborare foarte strânsă între banca centrală și celelalte instituții de supraveghere – CNVM, CSA, CSSPP și Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice. Analizăm evoluțiile externe, fluxurile de capital, situația băncilor și a agenților economici care au relații. Sistemul bancar este solid și bine capitalizat. Nu sunt motive de îngrijorare, nici pentru populație nici pentru firme”, a spus Georgescu.

Întrebat dacă autoritățile sunt pregătite să cheltuiască bani publici pentru a sprijini vreo bancă dintre cale cu capital grecesc, Gergescu a răspuns: “Nu cred că va trebui să folosim bridge bank-ul”.

În ceea ce privește deprecierera leului, Florin Georgescu – vicepremier și ministru al Finanțelor – spune că este vorba de un comportament regional.

“Uitați-vă și la cursul zlotului polonez, la coroana cehă sau la forint”, a spus el.

În România sunt prezente șase bănci grecești, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deținută de Credit Agricole) și ATEBank.

Băncile elene dețin circa 17% din totalul activelor sistemului bancar românesc.

Potrivit datelor prezentate în luna aprilie de Banca pentru Reglemente Internaționale, expunerea instituțiilor bancare grecești pe România a scăzut anul trecut cu 2,34 miliarde de dolari, sau 11%, la 18,8 miliarde dolari.

Expunerea totală a băncilor străine pe România a coborât anul trecut cu 5,4%, sau 6,146 miliarde dolari, la 107 miliarde dolari, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în rândul băncilor din Austria și Grecia.

Datele Băncii pentru Reglemente Internaționale se bazează pe o metodologie proprie, diferită de cea luată în calcul la testele de stres efectuate de UE și de metodologia Inițiativei de la Viena, care se referă la fiecare bancă în mod individual. Metodologia BRI face ca în calculul expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine, deși o parte dintre acestea sunt finanțate local și nu reprezintă împrumuturi internaționale.

Metodologia BRI se bazează pe o statistică agregată de la țară la țară, iar instituția compensează pozițiile și cu expunerea inversă a țării debitoare către statul de origine al unei bănci.

Indicatorul reprezintă totalitatea activelor financiare din bilanț, incluzând în principal depozite și poziții față de alte bănci, credite și avansuri către entități nebancare și bancare, precum și dețineri de valori mobiliare de credit, cum ar fi obligațiunile sau titlurile de stat.

Criza din Grecia s-a reaprins după alegerile anticipate din 6 mai, în urma cărora partidele politice nu au reușit să stabilească o coaliție de guvernare, care să susțină acordul de finanțare externă convenit cu UE, FMI și BCE și să asigure menținerea statului elen în zona euro.

Cele mai mari patru instituții de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank și Piraeus Bank, au raportat pentru anul trecut pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, respectiv 23 de miliarde de euro, a rezultat din participarea băncilor la programul de ștergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privați.

Acordul de finanțare externă de 130 miliarde euro prevede sume de până la 50 miliarde euro pentru recapitalizarea sistemului financiar elen, din care Grecia a încasat deja o primă tranșă de 25 miliarde euro. A doua tranșă este programată pentru luna iunie, însă este pusă sub semnul întrebării de instabilitatea politică.

Turbulențele antrenate după alegerile din 6 mai au readus în prim plan ideea ieșirii Greciei din zona euro, respinsă de miniștrii Finanțelor din zona euro și de Comisia Europeană.

Președintele Franței, Francois Hollande, și cancelarul german Angela Merkel au stabilit marți seara, la prima rundă de discuții după învestirea liderului de la Paris, că Grecia trebuie să rămână în zona euro, cu condiția să accepte și să respecte măsurile convenite în acordul de bailout. Cei doi lideri au indicat că vor susține măsuri de creștere economică pentru Grecia, inclusiv din partea UE, atât timp statul va continua să deruleze programul convenit cu UE, FMI și BCE.

Grecii au retras luni din bănci 700 milioane euro, potrivit unui document prezentat de președinție la o întâlnire cu liderii partidelor politice. Președintele Karolos Papoulias le-a transmis politicienilor un avertisment al băncii centrale de la Atena, că nervozitatea populației s-ar putea transforma în panică.

Retragerile masive de luni depășesc cu mult ritmul de declin al depozitelor bancare grecești înregistrat în ultimii doi ani, de la începutul crizei datoriilor de stat la finele lui 2009. Grecii au retras sau transferat la bănci din străinătate între 2 și 3 miliarde euro pe lună în această perioadă, însă suma a crescut în ianuarie 2012 la 5 miliarde euro, potrivit Wall Street Journal.

La finele lunii martie, soldul depozitelor rezidenților și companiilor în băncile grecești era de 165,36 miliarde euro, de la peste 245 miliarde euro la sfârșitul anului 2009.