Atacurile la adresa Germaniei au fost în ultima perioadă sportul preferat al politicienilor și al economiștilor, preocupați din ce în ce mai mult de o economie mondială echilibrată, scrie The Wall Street Journal. În condițiile în care până și China s-a angajat să își mai relaxeze politica valutară, Statele Unite, precum și o serie de alte state dezvoltate vor ca Germania să facă, de asemenea, eforturi ca să-și reducă excedentul comercial masiv.
Președintele american Barack Obama a spus, fără a nominaliza Germania și China, că “este îngrijorat de cererea slabă venită din partea sectorului privat și dependența puternică de exporturi a unor țări care deja au excedente comerciale mari”.
Anul trecut, ponderea exporturilor în PIB-ul Germaniei s-a ridicat la circa o treime (33,9%), în timp ce importurile au echivalat cu 28,1% din PIB, potrivit unor calcule realizate de ZF. Comparativ, în România aceste ponderi au fost de 24,6% din PIB la exporturi și de 32,7% din PIB la importuri.
Economia Germaniei este, într-adevăr, departe de ceea ce se poate numi echilibru sustenabil. Veniturile gospodăriilor și consumul au stagnat în ultimul deceniu, în timp ce creșterea economică a țării a venit aproape exclusiv din exporturi și investițiile conexe.
Consumul din Germania este estimat să scadă anul acesta cu 1,4%, chiar dacă economia este de așteptat să înregistreze un avans de 1,9%, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Cu alte cuvinte, exporturile încep să-și revină puternic, în timp ce neamțul de rând este din ce în ce mai reticent când vine vorba de consum, având în vedere și măsurile de austeritate ale guvernului de la Berlin.
Printre criticii Germaniei se numără și Franța, care a susținut în repetate rânduri că nemții trebuie să renunțe la obsesia lor pentru disciplină fiscală și limitare a salariilor.
Diminuarea fiscalității și creșterea salariilor ar încuraja consumul, iar beneficiile ar depăși cu mult dezavantajele aduse de o inflație mai ridicată și de creșterea gradului de îndatorare al populației.
Pe de altă parte însă, la salariile nemților nu va fi prea ușor de umblat. “(Salariile – n.red.) sunt un rezultat al pieței. Nu sunt fixate de guvern”, a declarat Dirk Schumacher, economist pentru filiala Goldman Sachs din Frankfurt.
Înțelegerile dintre sindicate și companii, care nu permit creșterea salariilor, au avut însă și partea lor bună, astfel că Germania a reușit să reducă rata șomajului de la 12% în 2005 la 7,7% în mai anul acesta.
Germanii, cei mai mari parteneri comerciali ai României
Germania este, tradițional, cel mai mare partener comercial al României. Nemții nu s-au dezmințit nici în primul trimestru, când au acaparat 18,9% din exporturi și 17,3% din importurile României, potrivit Institutului Național de Statistică. Astfel, volumul exporturilor românești către Germania s-a ridicat în primele trei luni ale anului la circa 6,2 mld. lei (1,5 mld. euro), în timp ce importurile venite dinspre Germania s-au situat la puțin peste 7 mld. lei (1,7 mld. euro). Din volumul total de exporturi și importuri ale României în relația cu Uniunea Europeană, Germania deține 25,3, respectiv 24%. Următorii doi mari parteneri comerciali ai României în primul trimestru al anului au fost Italia și Franța.