Germania face compromisuri care să permită implicarea investitorilor privați în ajutarea Greciei

Planul lui Schaeuble presupune ca Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), fond de urgență la care pot apela statele cu probleme din zona euro, să emită obligațiuni pe care le va pune la dispoziția băncilor elene prin inter­mediul guvernului de la Atena. Băncile elene, dependente de fonduri de la BCE, ar folosi obligațiunile ca garanții pentru a obține în continuare împrumuturi de la BCE prin operațiunile de pe piața monetară.

La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a declarat recent că investitorii privați ar trebui încurajați să poarte o parte din povara datoriilor grecești prin prelungirea termenelor de scadență ale obligațiunilor guvernamentale, iar contribuția acestora la salvarea Greciei trebuie să fie voluntară, dar “substanțială”, scrie BBC News. Aceste afirmații sunt, de fapt, concesii făcute Băncii Centrale Europene și Franței, care se împotrivesc oricărei forme de restructurare a datoriilor care ar putea fi considerată, de investitori sau de agențiile de evaluare financiară, un default. BCE și Germania se tem că o eventuală intrare în incapacitate de plată a Greciei va avea consecințe devastatoare pe piețe, ceea ce va amplifica și mai mult problemele Atenei.

“Trebuie să demonstrăm din nou solidaritate”, a spus Merkel. Oficialul german și președintele Franței Nicolas Sarkozy s-au întâlnit la Berlin pentru a pune capăt dezacordurilor dintre guvernele statelor lor legate de implicarea investitorilor privați în rezolvarea crizei Greciei. Ei au declarat că vor ca un nou pachet de salvare pentru statul elen să fie stabilit cât de curând posibil, iar angajamentele lor au fost percepute ca un semnal pentru bănci și deținătorii de obligațiuni că aceștia nu vor fi obligați să suporte pierderi legate de datoriile elene.

Compromisul la care au ajuns Merkel și Sarkozy prevede participarea sectorului privat în baza așa-numitei Inițiative de la Viena, potrivit Reuters. Merkel consideră că această abordare, bazată pe angajamentul asumat în 2009 la Viena de grupurile financiare europene de a-și menține expunerea pe Europa Centrală și de Est la apogeul crizei financiare, reprezintă o “bună fundație” pentru un acord de urgență pentru Grecia.

Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker, șeful miniștrilor de finanțe din zona euro, a avertizat că această criză a datoriilor uriașe ale Greciei pune în pericol economiile a cel puțin cinci alte state din zona euro. Oficialul apreciază că Germania “se joacă cu focul” prin planul de a implica investitorii privați în rezolvarea crizei grecești, deoarece ar trimite semnale greșite agențiilor de rating, care ar putea caracteriza o astfel de măsură drept o intrare în incapacitate de plată. El mai susține că dacă este gestionată incorect, criza grecească “s-ar putea dovedi contagioasă pentru Por­tugalia și Irlanda, apoi pentru Belgia și Italia, din cauza datoriilor lor mari, chiar înainte de Spania “. Oficialul consideră că propunerile lui Merkel se bazează pe considerente politice din Germania.

În cazul în care Grecia intră în default, costurile împrumuturilor de pe piețe vor crește pentru alte state cu probleme din zona euro, precum Irlanda și Portugalia, ceea ce le-ar forța să intre, la rândul lor, în incapacitate de plată.

Premierul Greciei George Papandreou a făcut apel duminică la parlamentari pentru susținerea noului guvern care va avea de luat decizii dureroase pentru reformarea eco­nomiei, declarând că o intrare în criză ar fi “catastrofală”.

Papandreou a cerut parlamentului să treacă un vot de încredere pentru noul cabinet numit de el vineri și să aprobe un nou pachet de taxe și impozite pentru următorii 5 ani și reducerea cheltuielilor convenite cu creditorii internaționali.

Vineri, premierul Papandreou și-a remaniat cabinetul în încercarea de a readuce stabilitate pe scena politică. Astfel funcția de ministru de finanțe a fost preluată de la George Papaconstantinou de Evangelos Venizelos, fost ministru al apărării.