Numărul angajaților români care au plecat să lucreze ca detașați în străinătate a crescut în ultimii cinci ani de circa 3,5 ori, ajungând la sfârșitul lunii octombrie la aproape 36.700 de persoane, potrivit lui Petronel Munteanu, director în cadrul Direcției de relații internaționale al Casei Naționale de Pensii, prezent ieri la o conferință organizată de firma de consultanță și audit PwC.
“Printre destinațiile în care au fost detașați cei mai mulți salariați români se numără în prezent Germania (cu peste 19.800 de români – n.red.), Franța (aproape 5.000 de angajați din România lucrează pentru statul francez- n.red.) și Italia (cu puțin peste 4.000 de angajați români- n.red.), potrivit studiului realizat de Casa Națională de Pensii, pe baza certificatelor de asigurare depuse de angajații români care lucrează în străinătate”, a spus Munteanu.
În majoritatea cazurilor, consultanții spun că românii care sunt trimiși ca “detașați” (n.red.- angajați care au de îndeplinit o sarcină în altă țară pe o perioadă determinată) de companiile de pe plan local țintesc posturile care necesită specializare, așa cum se întâmplă în industrie, construcții, IT sau chiar transporturi.
“România furnizează de obicei specialiști în postura de detașați, dar în mare parte pentru programe de training sau pentru a ocupa poziții de middle management, foarte rar aceștia sunt trimiși în străinătate pentru poziții regionale sau de top management. În schimb, istoric vorbind, multinaționalele care și-au extins activitatea în România și-au adus în general manageri de top, fie pentru că pe plan local nu au găsit competențe necesare unui astfel de post, fie pentru că aveau mai multă încredere în persoanele pe care le-au «crescut» în cadrul organizației”, afirmă Oana Mănuceanu, senior manager în cadrul PwC.
De altfel, Mihaela Mitroi, partener specializat în consultanță financiară în cadrul aceleiași firme de audit, precizează că liberalizarea pieței forței de muncă și scăderea demografică a României vor duce la și mai multe pierderi în rândul specialiștilor români în următorii ani, ei fiind în căutarea unor salarii mai bune și a oportunităților profesionale pe care țările din străinătate le pot oferi.
“Estimăm că populația României va scădea până la 16 milioane de locuitori în anul 2050, iar mediana populației va ajunge la 48 de ani. Vorbim deci de un proces de scădere demografică și de îmbătrânire accentuată a populației, care va pune mare presiune pe sistemele de asigurări sociale din România, dar va crea dificultăți și pentru piața forței de muncă și un deficit crescut de specialiști în mai multe domenii”, adaugă Mitroi. În același timp, numărul angajaților străini care vin să lucreze în România a crescut în ultimii cinci ani cu aproape 65%, potrivit studiului realizat de Casa Națională de Pensii. Astfel, la sfârșitul lunii octombrie a acestui an România înregistra peste 900 de detașați străini, cei mai mulți provenind din țări precum Germania, Austria, Italia sau Franța.
“Dacă inițial liberalizarea accesului pe piața europeană a forței de muncă a fost o oportunitate pentru milioane de români de a pleca la muncă în străinătate în căutarea unui trai mai bun, vedem din ce în ce mai des în ultimii ani și reversul medaliei. Criza din statele din sudul Europei a dus la creșterea șomajului în aceste țări, iar cetățenii europeni caută oportunități de angajare și în alte state din spațiul comunitar. În fine, această migrație nu ar fi fost posibilă fără un deficit real de specialiști înalt calificați în România, îndeosebi în anumite domenii tehnice (inginerie, IT, servicii profesionale)” mai precizează Mihaela Mitroi.
În ceea ce privește costurile pe care trebuie să le suporte angajatorii români în cadrul unui proces de detașare în raport cu angajatorii din alte țări Oana Mănuceanu de la PwC spune că acestea sunt similare, dar că multe dintre companiile de pe plan local încă nu sunt destul de pregătite pentru a face față acestui proces.
“Nu cred că pentru companiile din România este mai scump să își trimită angajații în străinătate, însă angajatorii din alte țări au standardizat foarte mult procesul detașării și au o «armată» în spate care se ocupă cu acest lucru. De altfel, și autoritățile de acolo au mult mai multă experiență, pe când în România companiile și chiar statul recurg la alocarea mai multor resurse într-o astfel de situație”, adaugă Mănuceanu.