… te întrebi citind romanul „Fata dispărută” de Gillian Flynn, thrillerul anului 2012 pe piața americană. Nick și Amy formează un cuplu perfect, au ajuns la aniversarea a cinci ani de căsătorie, dar, chiar în ziua aniversării, Nick este sunat de un vecin că la el acasă lucrurile nu sunt în ordine: câinele a ieșit din casă, ușa a rămas deschisă. Și Nick găsește casa răvășită și soția dispărută. Inevitabil, este chemată poliția, începe căutarea ei și apoi ancheta în care soțul este principalul suspect.
Cei doi își dezvăluie alternativ secretele, din ce în ce mai tulburi și mai șocante. Notațiile reconstituie și povestea formării unui cuplu ce emană doar armonie și fericire. Amy este o tânără bogată, părinții ei au câștigat o avere dintr-o serie de cărți pentru copii, care îi poartă numele, Nick este opusul ei – tânărul care a plecat dintr-o familie modestă, a reușit în cariera de jurnalist la New York.
Amândoi înfruntă criza, care-l lasă pe el fără slujbă, pe ea fără avere – căci părinții și-au pierdut în speculații câștigul și au nevoie de banii oferiți fiicei. În plus, părinții lui Nick se îmbolnăvesc, așa că ei decid să se întoarcă în orășelul lui, Missouri de pe Mississipi, unde își deschid un bar, cu speranța unui nou început. Amy își joacă mai departe rolul de soție perfectă, în relație cu vecinii, cu socrii ei, cu soțul.
Treptat, cititorul își dă seama că este manipulat: Nick are secretul lui – atracția față de o tânără amantă și ura dospind față de perfecționismul soției, ajunge principalul suspect în ochii polițiștilor care anchetează cazul, Amy are o artă rarisimă de a manipula. Dovada o oferă și vânătoarea de comori pe care i-o pregătește soțului la aniversarea celor cinci ani de căsătorie, știind că Nick va cădea în toate capcanele întinse pentru a-l incrimina.
După o primă parte amplă, adică jumătate de carte, intitulată „Băiatul pierde fata”, vine surpriza amețitoare din partea a doua – „Băiatul cunoaște fata”, și alta devastatoare în cea de-a treia parte – „Băiatul recâștigă fata (sau viceversa)”. Finalul răstoarnă absolut orice previziune posibilă. Iar cititorul, după ce se convinge că Nick o păcălește în mai multe feluri pe Amy, după ce vede și demonstrația unei virtuozități manipulatorii a soției, are altă revelație – abilitatea unor strategii narative ce-l derutează continuu, de la o mărturie la alta.
Romanul este un joc de-a șoarecele și pisica, în care soțul și soția își alternează rolurile, iar treptat devine un joc îndrăcit cu așteptările cititorului. Autoarea a realizat nu doar un thriller psihologic, ci și radiografia vieții de cuplu, analiza lumii americane aplicată pe două eșantioane sociale în contrast, de la familii la clase sociale, de la elita culturală din New York la orășelul Missouri, de la educația superioară în colegii la cea chinuită, cu muncă dură pentru plata studiilor, de la bolile ce încheie urât și dureros viețile părinților la abisurile psihice.
Gillian Flynn a folosit acel joc de aniversare „vânătoarea de comori” ca emblemă, căci povestea căsniciei lui Nick și Amy pare un răsfăț, dar relația celor doi se dovedește o vânătoare crâncenă, unde fiecare este hăitaș și pradă. Vânătoarea abundă în sare și piper, datorită umorului și sarcasmului, nu lipsește câte un respiro plăcut, prin prezența celui de-al treilea personaj, sora geamănă a lui Nick.
Romanul naște reflecții despre cunoașterea celuilalt și riscurile căsniciei, ca și despre impactul familiei asupra unui copil, căci Nick și Amy adună în ei tot ce au bun și odios părinții lor. Nu doar o familie, ci trei se află sub lupă aici, investigarea copilăriei este partea profundă, solidă a cărții. Dar căsnicia diabolică a celor doi – finalul romanului o să vă convingă ! – duce la o dorință teribilă de a rămâne celibatar/ă. Ca să creezi astfel de personaje și asemenea poveste, ai nevoie de inteligență excepțională (era să scriu iar diabolică!) – Gillian Flynn o are cu asupra de măsură.
Gillian Flynn, Fata dispărută, traducere din limba engleză de Bogdan Perdivară, Editura Trei, 2013, 616 pag.