Scene desprinse parcă din schițele lui Caragiale au loc în multe comune din țară, acolo unde edilii trebuie să le spună oamenilor pe ce au cheltuit banii.
Explicațiile se transformă în bâlbâieli, când e vorba de fonduri cheltuite fără noimă, dar mai ales când ascund o fraudă. În câteva localități din Dolj și Mehedinți, s-a ajuns la sechestru pe primării și la executări silite, din cauza unor investiții aberante.
Localnicii privesc indignați spectacolul risipei pus în scenă de primari, dar nu pe banii lor, ci pe ai comunei. Să-i vedem pe edili și realizările lor.
Comuna Țuglui, județul Dolj. O localitate cu mulți bătrâni și foarte puțini copii, iese în evidență prin multitudinea de leăgane și tobogane. În timp ce inspectoratul școlar a închis mai multe școli din satele aparținătoare, primarul a dispus amenajarea de spații de joacă pe aproape toate ulițele. Satul Jiul, de exemplu, are școala închisă de patru ani, dar a beneficiat de două amplasamente pentru joacă. Copii mai sunt… cât să-i numeri pe degete.
Investițiile îin spații de joacă s-au derulat până în 2012, când la primărie a ajuns un control al Curții de Conturi. Viceprimarul Marin Totoroață dă detalii: „Curtea de Conturi ce a zis? Au considerat că sunt unele supraevaluări. /…/ E proces. S-a pus un expert și trebuie să vină să facă expertiză la bunurile astea. Care le-au considerat că sunt supraevaluate.”
Inspectorii Curții au consemnat că primăria a cumpărat spații de joacă, indicatoare rutiere și alte bunuri, la suprapreț, în valoare de 800.000 de lei. Din care jumătate, adică aproape tot bugetul pe un an al comunei, ar fi fost facturi umflate. Primarul a contestat în instanță raportul, și spune că a lucrat cu niște firme din Drăgănești-Olt, toate prețurile fiind corecte. Primarul Paulică Neagoe trebuie să-i dovedească judecătorului bunele intenții în achizițiile făcute. La unul dintre locurile de joacă, găsim vacile lui nea Ion. Pasc liniștite și se scarpină de câte un balansoar. Nea Ion privește locul și se minunează. Nea Ion, văcarul din Țuglui, spune că edilul a căzut victimă unor interese.
Comuna are reprezentanți de top în Parlament: Valeriu Zgonea și Mircea Geoană. Cei doi parlamentari au candidat în 2012 din partea USL pentru Senat și Camera Deputaților, din Colegiul 9 Segarcea-Valea Dunării, în care se află și Țugluiul. Au mers la braț cu primarul Neagoe și viceprimarul, și au vorbit cu oamenii. Valeriu Zgonea, a devenit șeful Camerei Deputaților, dar în campanie le-a promis localnicilor că îi va vizita și va fi atent la cum este administrată comuna.
Nu știm dacă Valeriu Zgonea sau Mircea Geoană au mai trecut prin Țuglui, sau dacă au aflat de acuzațiile la adresa primarului cu care se afișau în campanie la braț.
Raportul Curții de Conturi făcut în 2012 în primăriile din țară vorbește de management defectuos și lipsa criteriilor la angajarea de cheltuieli. Iar datoriile primăriilor atârnă greu la deficitul bugetar al țării. Aleșii locali directionează fondurile cum îi taie capul, nu țin seama de nevoile comunității și apoi se trezesc că acumulează datorii de proporții.
Fondurilor tocate pe plan local li se adaugă cele trimise de la județ. Edilii ajung la executări silite rușinoase pentru contracte cu dedicație, recomandate de la Consiliile județene. Exemplele sunt halucinante.
Iată cum se prezintă comuna Dărvari, din județul Mehedinți. O localitate săracă, fără rețea de canalizare, iar cu asfalt și apă doar pe… drumul principal. Oamenii spun că modernizări s-au făcut ultima dată… pe vremea lui Ceaușescu. Dărvariul a devenit cunoscut în toată Oltenia după ce un executor a pus sechestru pe sediul primăriei, pentru a o scoate la vânzare. Totul a pornit de la … gardul pus de o firmă la două cimitire din comună. Cel care s-a „tocmit” este primarul Vasile Ologu – e la primul mandat, după ce în prealabil a fost viceprimar. A semnat chiar și recepția lucrării pentru două garduri făcute în bătaie de joc. Cele două garduri din plasă subțire, au costat 200.000 de lei, adică o treime din bugetul comunei.
Ciudat este că primarul nu s-a prezentat la procesul intentat de constructor și după ce a pierdut în instanță, contractul a generat penalități. De aici și suma mare, în contul gardurilor. Edilul Vasile Ologu se lamentează și dă vina pe patronul firmei, care l-ar fi tras în piept. Nu spune însă de ce nu s-a sesizat din timpul lucrărilor, sau de ce a semnat recepția investiției, la final.
Un consilier din Dărvari spune că primarul poartă cea mai mare vină și joacă teatru când se declară nemulțumit de lucrare. Îi spune în față edilului că a fost mână în mână cu constructorul, ca să ia banii din visteria comunei.
Primarul vorbește de un mic wc în curtea scolii care în mandatul trecut, când el era viceprimar, a ajuns să coste în hârtii de 10 ori mai scump, adică în jur de 30.000 de euro, bani cu care s-ar putea ridica la roșu o vilă cu două etaje. La rândul său consilierul spune că edilul Vasilică Ologu pregătește un tun în acest mandat – o afacere cu dedicație, deja antamată în spatele ușilor închise: 7 km de asfaltare prin comună, proiect finanțat cu împrumut bancar.
Aici primarul scapă porumbelul – recunoaște că pentru asfaltare, deja a aranjat jocurile cu un om de afaceri local – Constantin Izvoranu. Aceasta deține o firmă de construcții în Turnu Severin și a beneficiat de contracte generoase la multe primării din Mehedinți. Este cercetat într-un dosar DIICOT, alături de alți oameni de afaceri din Oltenia, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.
Primarul Ologu din Dărvari recunoaște că pentru lucrarea aranjată are consimțământul șefului pe județ.
E tabloul sătesc tipic în care aleșii ce ceartă pe modul cum sunt cheltuiți banii, oamenii ascultă, se enervează, dar nu pot face nimic. Iar la alegeri sunt liniștiți cu promisiuni. În tot acest timp, țara a devenit patria taxelor și a impozitelor, românii plătesc până și pentru apa de ploaie, dar încă visează în mii de localități la drumuri bune, la rețele de utilități, la școală sau dispensar. În țările civilizate se fac referendum-uri și populația e consultată pentru orice investiție serioasă. La noi, se află tardiv de banii tocați aiurea.
Datoriile autorităților locale se adună an de an și atârnă tot mai greu la deficitul bugetar al țării. Ne bat obrazul oficialii străini că nu reușim să rezolvăm problema arieratelor.
Oprirea risipei și a fraudelor din primării ar trebui să devină prioritate națională, pentru că tăvălugul investițiilor aprobate dar neplătite din diverse motive nu se oprește.
Rău este că prejudiciile sunt greu de recuperat, pentru că ilegalitățile sunt descoperite foarte târziu, de multe ori odată la patru ani, când se schimbă primarii. Oamenii se aleg în cel mai fericit caz, cu investiții… de mântuială, în loc de utilități moderne.
De rușine e întreg blocajul financiar național în care se scaldă primăriile. Conform legii, Curtea de Conturi poate cere prefecturilor suspendarea din funcție pentru primarii care încalcă legea. Până acum nu s-a întâmplat asta decât în trei cazuri, deși exemple de ilegalități sunt în toată țara.
Ianuarie 2012, un majorat cu mulți invitați. O petrecere cu lăutari celebri, chemați să cânte la evenimentul organizat de primarul comunei mehedințene Malovăt, pentru fiul sau. Nea Sevastian, din Malovăt spune că edilul are toate meritele când vine vorba de organizat petreceri. Mai ales de zilele comunei, revelioane și alte evenimente vesele. Edilul Gheorghe Bazavan și-a obișnuit localnicii cu hore și focuri de artificii în aer liber în centrul comunei. Mai puțin i-a obișnuit cu drumuri bune. Unul dintre ele este crăpat tot, deși a fost făcut anul trecut.
Viceprimarul spune că a fost singura lucrare de asfaltare în comună, și explică modul ciudat în care primarul s-a înțeles cu patronul firmei de construcții.
Primarul a fost arestat la sfârșitul anului trecut, în urma unui flagrant, în timp ce primea de la constructor 20.000 de euro. Potrivit DNA, cercetările au început după ce constructorul s-a plâns că edilul îl șantajează. Concret, a fost dispus să treacă peste lucrările de mântuială și ar fi aprobat decontul, dacă primea mită. Primarul Bazavan conduce o primărie care timp de opt luni în 2013 a rămas fără iluminat public, din cauza datoriilor către furnizorul de energie electrică.
Viceprimarul a jucat hora la toate evenimentele organizate de primar, dar spune că nu a știut nimic de aranjamentele pe asfaltări, de la primărie. De un astfel de contract pagubos se află doar atunci când constructorii își fac autodenunț. Acolo unde acceptă să dea șpagă edililor, oamenii primesc lucrări de mântuială, plătite generos, și afacerea cu primăria merge ca unsă.
În satele comunei cele mai multe drumuri arată dezastruos. Cu atât mai mult investițiile de asfaltare n-ar fi trebuit făcute în bătaie de joc. La Malovăt, mărul discordiei au fost două lucrări pentru care nu au existat nici proiect nici autorizație de construcție. Greu de înțeles ce a vrut să facă primarul și mai ales cum să dea bani firmei de construcții, pentru o lucrare neautorizată.
Investiția s-a făcut fără licitație. Acum comuna a rămas cu un drum prost făcut și o datorie mare către firma de construcții. Primarul deține două case în comună – una în centru, și una pe un deal înalt, cu vedere asupra întregii localități. De când e în arest, un șofer se ocupă de treburile casei.
Pentru autoritățile locale în pragul insolvenței, Guvernul a permis primăriilor cu arierate să se împrumute din Trezoreria Statului – asta a fost chiar una dintre înțelegerile cu FMI pe anul trecut. Doar că mulți primari nu mai pot plăti nici ratele la aceste credite. Guvernul ar trebui să aibă un plan de redresare, pentru eliminarea arieratelor și a trasat pentru primării un plan de reducere a restanțelor cu 5% în fiecare lună. În majoritatea cazurilor nu se urmărește însă recuperarea banilor tocați fără acoperire.
Județul Bacău conduce la capitolul investiții plătite și neexecutate la școli. Iată situația din comuna Horgești, la unitatea de învățământ din satul Răcătău. Lipsește și centrala termică a școlii, deși în acte a fost cumpărată.
Primarul nu a fost de găsit pentru explicații. L-au găsit însă mascații pe edilul altei comune băcăuane, Luizi Calugara. Procurorii îl acuză pe fostul edil de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la fals intelectual și instigare la fals în inscrisuri sub semnatură privată. Aurel Varga este acuzat că în 2010 – 2011, pe când era doar consilier local, i-ar fi convins pe primarul de atunci, și pe directorul școlii din comună – ambii cercetați în libertate, să încheie fără licitație contracte de construcții. E vorba de prețuri supraevaluate la un teren de minifotbal și unul de tenis de câmp, dar și reparații la școală, unde s-a semnat recepția deși lucrările nu erau executate. Sumele achitate au intrat în conturile a două societăți la care administrator este… soția primarului.
Prejudiciul estimat de procurori ajunge la aproape un milion de lei, adică 10 miliarde de lei vechi.
Primarul și-a vândut vila impunătoare, ca să mai acopere din suma datorată pentru lucrările neexecutate.
România are o datorie de peste 34% din Produsul Intern Brut. Sunt peste cinci mii de proiecte începute și nefinalizate, care fără o prioritizare, vor fi terminate în …125 de ani, conform unor estimări făcute de Ministerul Finanțelor. Nu există coerență în priorități: se ține seama de firmele de casă, de contractele cu dedicație și mai puțin de utilitatea investițiilor. Practica aceasta este sport național cât timp caracatița risipei din administrația locală urcă ierarhic dincolo de primării și consilii județene.
Florin Pavel – primarul comunei Peștișani din Gorj a scos la licitație în urmă cu 4 ani lucrările de construcție pentru un campus școlar la liceul din localitate. Ansamblul de clădiri, asemănător celor din filmele americane, ar fi trebuit să cuprindă un internat cu 150 de locuri, ateliere de creație, un bloc de garsoniere pentru profesori, o bază sportivă cu o sală performantă și o stație de epurare a apei. Întregul proiect a fost evaluat la 15 milioane de lei. Însă, din 2008 până azi, nu s-a ridicat mai nimic.
Peștișaniul are satul Hobița în administrare, locul natal al lui Brâncuși. Primarul și-a dorit un campus modern, cu apartamente pentru dascăli, cu ateliere moderne și un internat complet utilat, care să atragă elevi din toată Oltenia. Astăzi proiectul e înghețat în timp – wc-urile de la atelierele de creație sunt la fel ca acum 30 de ani, și întreg șantierul, pus sub sechestru de procurori, e în paragină.
S-a ajuns la o situație în care investiția are în prezent efectul fix… invers, pentru că nu mai oferă cazare. Cât timp durează procesul primarului, internatul rămâne sub sigiliu, deși e aproape finalizat. Procurorii caută să compare devizele umflate cu situația din șantier.
Lucrările au fost câștigate de firma unui om de afaceri din Târgu Jiu, Dan Radu Floarea, care este finul senatorului Cătălin Voicu. În acest caz anchetatorii spun că, din conturile Primăriei Peștișani s-au plătit ilegal aproape un milion de euro. O parte din bani au intrat în conturile firmei, pentru construcții fictive, o altă parte a ajuns în buzunarul unui cunoscut cămătar din Târgu Jiu, la care patronul firmei de construcții avea niște datorii.
Primarul a fost reținut, dar în prezent este cercetat în libertate. Este la al treilea mandat în Peștișani, dar a fost suspendat din funcție. Viceprimarul îi ține locul și spune că în urma scandalului comuna a rămas cu o datorie uriașă.
Aceasta datorie a fost înregistrată pe arierate. Guvernul a trimis banii la Peștișani, pentru că altfel autoritatea locală riscă să-i fie executate bunurile – de la sediul primăriei, la școală sau alte imobile. Adică s-a plătit mare parte din datoria la o lucrare care zace. Statul i-a plătit în acest caz pe creditorii unui constructor acuzat că, mână în mână cu edilul, a contractat o lucrare suspectă.
În acest dosar penal procurorii au luat la puricat toate actele din primărie, și așa au apărut în cercetare nume grele de la București.
Pe 4 septembrie 2012 secretarul general adjunct din Ministerul Economiei, Dumitru Pârvulescu, a fost reținut pentru 24 de ore de Parchetul Tribunalului Gorj. În tranzacția considerată de procurori ilegală, apărea și avizul său, pentru că în 2008, era director adjunct la Finanțele gorjene. Conform rechizitoriului, Dumitru Pârvulescu este acuzat de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, după ce l-a influențat pe primar să semneze două contracte de cesiune de creanță în valoare de 2,5 milioane de lei, adică peste 800.000 de euro, către două persoane fizice, deși acest lucru era ilegal. Intervențiile șefului de la finanțe la primar au avut loc la presiunile constructorului Dan Floarea, finul senatorului Cătălin Voicu. Astăzi primarul lasă să se înțeleagă că a fost presat să semneze devize după ce șantierul fusese preluat de Inspectoratul Scolar, și primăria nu mai avea atribuții.
Deși cercetat în dosarul de corupție, Dumitru Pârvulescu a ajuns în 2013 Președintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.
Tot din verificările procurorilor în contabilitatea de la Peștișani a reieșit un alt nume greu: cel al senatorului PNL Dian Popescu. Firma lui s-a ocupat de amenajarea unei baze sportive la Peștișani. O bază care, la fel ca și campusul, zace în șantier. Conform contractului cu primăria, lucrarea trebuia terminată în zece luni. Și asta se întâmpla în 2009. Lucrările au înaintat foarte greoi iar procurorii precizează în rechizitoriu că multe dintre materialele cumpărate de primăria Peștișani pentru această lucrare au fost duse în altă parte, la o altă comună din județ, unde firma de construcții ridică o altă bază sportivă.
Concret, rechizitoriul arată că o mare parte din materialele achitate de Primăria comunei Peștișani cu peste 150.000 de lei, au fost folosite la Baza sportivă a comunei Scoarța, la care se lucra în aceeași perioadă, și care între timp a fost finalizată.
Peste toate, în rechizitoriu scrie negru pe alb că inculpatul Florin Pavel este acuzat de primire de mită pentru că a acceptat suma de 7.000 de lei de la inculpatul Popescu Dumitru Dian, în schimbul atribuirii contractului pentru terenul de fotbal.
În comună erau deja două Săli de sport, dar nu și un teren în aer liber, cu tribună, ca cel ridicat de firma senatorului Dian Popescu.
Risipa de bani pare boală incurabilă care macină administrația locală. Mulți dintre cei abonați la contracte dubioase ajung… în Parlament. Ani de zile au făcut afaceri profitabile cu primăriile și știu cum să-și acopere „urmele”, ca totul să pară legal. Cât timp se vor găsi justificări pentru lucrări… nejustificate și prioritățile sunt stabilite prin comisioane la negru, scurgerile de fonduri par de neoprit. Bulgărele datoriilor crește an de an, și împiedică toate investițiile care să-i aducă pe români în civilizație. În localitățile rurale, în loc să se dezvolte infrastructura, s-au dezvoltat mecansimele de căpușare a bugetelor locale. Oficialii au semanat risipa și acum culeg… colaps financiar.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 9 martie 2014