Proximitatea, pregătirea profesională a cadrelor didactice, condițiile de igienă și activitățile extrașcolare rămân cele mai importante criterii de selecție pe care se bazează părinții atunci când aleg o grădiniță la care să-și înscrie copiii.
În grădinițele de stat și private învață anual peste 670.000 de copii, iar numărul celor înscriși a crescut tot mai mult în ultimul deceniu, pe când capacitatea instituțiilor de învățământ preșcolar de stat a rămas în multe localități aceeași.
În ultimii ani, sistemul de învățământ privat a câștigat teren în defavoarea celui de stat, mai ales în sistemul preșcolar. Fie că sunt atrași de media de vârstă mai redusă a profesorilor, de numărul mare al activităților extrașcolare sau de atenția sporită acordată îngrijirii spațiului în care copiii își desfăsoară activitatea, grădinițele private sunt văzute de mulți ca fiind superioare celor de stat, în care clasele sunt supradimensionate, profesorii sunt demotivați, iar aspectul unităților este învechit.
“Inițial, am încercat să o duc pe Sofia la o grădiniță de stat, dar m-am lovit de clase cu foarte mulți copii, în care locurile sunt limitate, dar și de personal redus și îmbătrânit. În cazul în care ai noroc să găsești un loc într-o astfel de grădiniță, de cele mai multe ori tacâmurile și vesela sunt vechi, jucăriile la fel, iar igiena lasă de dorit”, spune Ionuț Ruse, părintele unui copil de aproape 3 ani, care este proprietarul unui restaurant din Bragadiru. El și-a înscris copilul la o grădiniță privată, unde plătește 250 de euro pe lună.
Atenția cu care părinții iau una dintre cele mai importante decizii cu privire la viitorul copiilor lor este sesizată și de către directorii de grădinițe private. Aceștia spun că acreditarea, numărul maxim de copii dintr-o clasă sau calitatea preparării meselor sunt printre criteriile principale pe care părinții le vizează atunci când aleg o grădiniță.
“Primele întrebări pe care le pun părinții sunt legate de acreditarea școlii, de curicula școlară și de modul în care se adaptează aceasta nevoilor copilului lor. Se uită la facilități, vor să știe mai multe despre profesori, despre mărimea grupelor de elevi și despre calificările cadrelor didactice. De asemenea, autobuzele școlare, mesele și uniformele sunt și ele subiecte discutate de multe ori atunci când părinții decid să își înscrie copiii la grădiniță”, au afirmat reprezentanții Școlii Americane Internaționale din București, una dintre cele mai scumpe instituții de învățământ privat locale, prețul școlarizării pentru un an putând ajunge la aproape 20.000 de euro.
Grădiniță de stat vs. grădiniță privată. Cum alegi?
În timp ce sistemul de învățământ privat universitar nu poate acoperi deficiențele de competențe cu care absolvenții ies pe piața muncii la fel cum reușesc facultățile de stat, în ceea ce privește ciclul preșcolar lucrurile stau altfel. Cu toate că numărul grădinițelor private acreditate a crescut în ultimii ani, iar părinții nu se orientează de la bun început spre sistemul privat, ei admit că unul dintre punctele slabe ale sistemului public este calitatea serviciilor. Când sălile de clasă arată ca în urmă cu 20 de ani, jucăriile cu care cei mici se joacă au rămas de pe vremea generațiilor mai vechi sau când îngrijitorul plătit cu un salariu prea mic pentru munca depusă nu mai vine la serviciu cu plăcere, este normal ca părinții să se orienteze către un sistem în care copiii sunt supravegheați permanent și în care se simt “ca acasă”.
“Nu am pretenții ieșite din comun, nu mă așteptam ca la stat cea mică să fie supravegheată video sau să beneficieze de spații separate de odihnă sau joacă, cu toate că în grădinițele private asta ți se oferă, dar copilul meu merită mult mai mult decât tacâmuri vechi și educatori care nu mai găsesc satisfacție în a preda”, a mai spus Ionuț Ruse.
În ceea ce privește pregătirea profesională a cadrelor didactice, majoritatea părinților și a directorilor de grădinițe private susțin că profesorii care mai rămân în sistemul public de învățământ ajung să fie demotivați de salariile mici pe care le primesc și de mediul de lucru mult prea solicitant. Astfel, în prezent, există o distincție clară între media de vârstă a cadrelor didactice din grădinițele private și cele de stat, observându-se o pondere tot mai mare a profesorilor tineri care aleg să plece din sistemul public.
“De cele mai multe ori, profesorii care aleg să părăsească sistemul național de învățământ nu se mai simt motivați și își doresc să ajungă în sistemul privat datorită posibilității mai mari de a se dezvolta profesional și de a-și practica meseria într-o instituție care investește în educație. De asemenea, beneficiile financiare și oportunitățile ca formarea internațională și promovarea profesională sunt unele dintre avantajele care îi fac pe profesori să își îndrepte atenția către mediul privat”, au explicat reprezentanții Școlii Americane.
Cu toate că există multe motive pentru care părinții ar putea fi tentați să își înscrie copiii la grădinițe private, unii dintre aceștia susțin că trebuie luate în calcul și anumite dezavantaje pe care sectorul privat le prezintă.
“Într-o primă fază, mi-am dorit să o dau pe cea mică la o grădiniță de stat, dar distanța foarte mare de casă m-a împiedicat să fac acest lucru. Cum are doar doi ani și jumătate am considerat că o grădiniță privată care se află la 200 de metri de casă ar fi o alegere mult mai bună din acest punct de vedere. Însă ceea ce nu îmi place la mediul privat este refuzul cadrelor didactice de a relaționa cu părinții”, a spus Adriana, mama unui copil de doi ani și jumătate și care este manager într-un laborator de analize.
De asemenea, ea este de părere că adesea profesorii de la privat sunt tentați să le spună părinților numai lucrurile bune pe care cei mici le fac, fără a scoate în evidență greșelile sau competențele ce necesită îmbunătățiri.
“Atunci când ajung acasă cei mici nu prea povestesc ce au făcut la grădiniță, iar profesorii nu îți spun niciodată că cel mic a făcut ceva greșit. Întotdeauna copilul tău e cel mai frumos, cel mai bun, nimic nu este în neregulă, bine, probabil și pentru a justifica banii pe care îi dai în fiecare lună”, a explicat ea, care plătește câte 330 de euro pe lună pentru școlarizarea copilului într-o grădiniță privată.
În prezent există 206 unități preuniversitare private de învățământ doar în Capitală, unde numai în anul școlar 2011-2012 au fost înscriși circa 5.740 de copii.
Violeta Daria, purtător de cuvânt al ARACIP (Agenția România pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar) spune că viitorul grădinițelor private nu este pus în pericol de sistemul privat, ba chiar el poate fi îmbunătățit de acesta.
“Cele două tipuri de grădinițe vor coexista, la fel ca și până acum. Nu există indicii care să ne conducă spre ideea că s-ar schimba ceva din acest punct de vedere. În altă ordine de idei, grădinițele particulare funcționează deja într-un mediu concurențial și țin cont din ce în ce mai mult de solicitările beneficiarilor. Acest lucru ar putea să aibă influență și asupra gradinițelor de stat”, a spus Violeta Daria.
Peste 670.000 de copii învață în prezent în grădinițele de stat și private, numărul acestora fiind cu câteva zeci de mii mai mare decât în urmă cu 10 ani.